Blocajul produs de pandemia de COVID-19 pare să fi accelerat schimbările care erau, deja, analizate anterior de autorităţile locale, cum ar fi transformarea centrelor oraşelor în zone mai prietenoase cu pietonii şi bicicliştii, potrivit studiului Deloitte 2020 City Mobility Index.

"Oraşele care au recuperat din spaţiul alocat maşinilor pentru a permite distanţarea fizică pentru plimbări şi ciclism intenţionează să menţină aceste schimbări şi după pandemie, arată studiul, care măsoară performanţa mobilităţii din 21 de oraşe din întreaga lume, printre care şapte oraşe europene - Amsterdam, Barcelona, Dublin, Lisabona, Londra, Manchester, Roma şi Stockholm. Potrivit studiului, automobilele private, considerate în trecut un simbol al mediului urban, sunt supuse tot mai multor restricţii, având în vedere că dezavantajele unui oraş centrat pe transportul privat devin din ce în ce mai acute - congestie, calitate slabă a aerului, accidente de circulaţie", se arată într-un comunicat al companiei de consultanţă remis joi AGERPRES.

Potrivit sursei citate, Barcelona care, în urmă cu câţiva ani, a interzis traficul în anumite zone, Stockholm, Londra şi New York, care au impus taxe consistente pentru accesul în centrul oraşului cu maşina personală, dar şi Berlinul, care a interzis intrarea maşinilor diesel în anumite zone ale oraşului, sunt doar câteva exemple în acest sens.

"Marile oraşe din România se confruntă, de asemenea, cu un trafic rutier tot mai aglomerat şi, implicit, tot mai poluant. Cu toate acestea, infrastructura pentru deplasarea activă, de genul pistelor de biciclete sau arterelor pietonale, este încă precară. Spre exemplu, în Capitală, autorităţile au anunţat derularea unui proiect care cuprinde patru trasee de piste de biciclete, în total 48 de kilometri, care să lege pista deja existentă pe Calea Victoriei de cele mai importante patru puncte din Bucureşti. Implementarea decurge, însă, lent, iar în multe cazuri pistele trasate sunt greu de utilizat de către biciclişti", susţine Ciprian Gavriliu, partener Servicii Fiscale, Deloitte România.

Din cele 21 de oraşe analizate în studiu, şase sunt considerate performante în privinţa iniţiativelor privind protecţia mediului (printre care se numără infrastructura de biciclete şi măsurile de limitare a emisiilor poluante), iar cinci din acestea sunt din Europa, respectiv Amsterdam, Barcelona, Dublin, Lisabona şi Stockholm. La polul opus, cu cele mai puţine măsuri luate în acest sens, se află Melbourne, Sydney şi Riyadh.

Tot un oraş european conduce clasamentul în ceea ce priveşte inovaţia în domeniul mobilităţii, prin măsuri precum asigurarea accesului la tehnologie 5G, utilizarea plăţilor digitale, susţinere pentru autovehiculele autonome. La acest capitol, Londra este singurul oraş considerat lider global. Dintre celelalte oraşe europene analizate de studiu, Amsterdam şi Stockholm sunt considerate performante în domeniu, în timp ce Roma este cel mai slab clasat la capitolul inovaţie.

Pe de altă parte, pandemia a impus o nouă definiţie a siguranţei, care acum include şi igiena, mai arată studiul. În trecut, siguranţa în trafic presupunea doar evitarea accidentelor şi prevenirea infracţiunilor în mijloacele de transport în comun. Însă, pe măsură ce numărul călătorilor va creşte după pandemie, o călătorie va fi considerată sigură dacă vor fi respectate şi condiţiile sanitare. Pentru operatorii de transport, acest aspect va presupune implementarea anumitor măsuri, de la sisteme de verificare a temperaturii şi o reconfigurare a vehiculelor, la înmulţirea curselor pentru a reduce aglomeraţia, consideră consultanţii.

"Riscul revenirii la normalitate fără adoptarea unor astfel de măsuri este clar, având în vedere că populaţia rămâne reticentă faţă de utilizarea transportului în comun din cauza pericolului de îmbolnăvire", subliniază materialul realizat de Deloitte.

Studiul Deloitte City Mobility Index, efectuat anual începând din 2018, îşi propune să măsoare performanţa mobilităţii urbane pe baza a trei indicatori, respectiv performanţă, viziune şi accesibilitate.

Deloitte furnizează la nivel global servicii de audit, consultanţă, servicii juridice, consultanţă financiară şi managementul riscului, servicii de consultanţă fiscală şi alte servicii adiacente către clienţi din sectorul public şi privat provenind din industrii variate. AGERPRES/(AS -autor: Andreea Marinescu, editor: Mariana Nica, editor online: Anda Badea)