România a început să se inspire din modelele altor ţări în privinţa accesării de fonduri europene, iar unul dintre secrete este transmiterea documentelor strategice la Comisia Europeană, pentru negocierea informală înainte de începerea noii perioade de programare, a declarat, marţi, într-o videoconferinţă organizată de Grupul Bursa, ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş.

"Planul de redresare economică şi rezilienţă este un subiect de mare actualitate, pentru că deschide oportunitatea unică pe care o are România astăzi, de a avea un buget suplimentar pe care urmează să îl acceseze, în valoare de 30,4 miliarde de euro. Asta înseamnă că facilitatea de recuperare şi rezilienţă destinată României se adaugă Politicii de Coeziune care are un buget de 28,2 miliarde de euro. De asemenea, la aceste două bugete se adaugă bugetul pentru Politica Agricolă, unde avem alocate 19,3 miliarde de euro. Aceasta este structura bugetului impresionant pe care îl avem la dispoziţie. În plus, mai există şi fondurile pentru tranziţie justă unde avem alocate alte 1,9 miliarde de euro. Cifrele sunt frumoase, dar ele sunt în acelaşi timp provocatoare pentru România, deoarece până acum dacă aveam bugetele pentru Politica de Coeziune, de exemplu, iată că de această dată discutăm despre triplarea bugetelor", a menţionat ministrul.

Boloş a precizat că trebuie discutat şi despre măsurile pentru consolidarea capacităţii de implementare a proiectelor şi a ministerelor de linie, iar în acest sens România trebuie să elaboreze câteva documente strategice în următoarea perioadă.

"Prin urmare discutăm şi despre măsuri pe care trebuie să le luăm pentru consolidarea capacităţii de implementare a proiectelor, a beneficiarilor, dar şi pentru ministerele de linie care sunt, de asemenea, chemate la acest efort comun pe care trebuie să-l facem. Din acest punct de vedere, sunt câteva documente strategice pe care România trebuie să le elaboreze în următoarea perioadă. La Politica de Coeziune, de exemplu, România a trimis la 1 octombrie în consultare informală la Comisia Europeană, acordul de parteneriat împreună cu cele opt programe operaţionale pe care le avem", a subliniat Boloş.

Acesta a adăugat că România a ales o altă cale de acces la fonduri europene, faţă de cum se întâmpla în anii anteriori, prin transmiterea documentelor strategice la Bruxelles pentru negocierea informală înainte de începerea noii perioade de programare.

"Sigur, rămâne marele semn de întrebare cu privire la capacitatea de implementare (a proiectelor, n.r.). Ne întrebăm cum o să putem să fim în măsură să implementăm tot bugetul acesta de 80 de miliarde de euro. Vreau să adaug că România, inspirându-se şi din ceea ce au făcut alţii, am constatat că sunt câteva secrete. Unul dintre ele este devansarea negocierilor cu Comisia. Practic, noi pe Politica de Coeziune, dar şi pe facilitatea de recuperare şi rezilienţă, am trimis documentele strategice pentru negocierea informală, astfel încât să avem accesul la bani nu ca până acum, pornind negocierile după 2-3 ani de la începerea perioadei de programare, ci pur şi simplu înainte şi câştigarea de timp în favoarea implementării proiectelor. Al doilea secret pe care l-am învăţat din modelele studiate a fost că ei (din alte state, n.r.), în paralel, avansează fonduri pentru pregătirea proiectelor, adică dau bani beneficiarilor pentru a face documentaţii tehnico-economice, studii de fezabilitate etc.", a subliniat Marcel Boloş.

Grupul de presă Bursa organizează, marţi, videoconferinţa cu tema "Fondurile Europene", eveniment în cadrul căruia se dezbat teme, precum: Planul de rezilienţă şi de redresare economică, prioritate pentru perioada 2021-2023; Finanţarea companiilor prin IMM Invest versus fondurile alocate de Uniunea Europeană; Împrumut bancar sau finanţare europeană nerambursabilă; Green-bonds - soluţie pentru implementarea Green Deal; Exerciţiul bugetar 2021-2027, noi direcţii de finanţare. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Adrian Dădârlat)