Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT) solicită un sprijin real din partea statului pentru agenţiile de turism şi transmite Guvernului cinci propuneri pe care le consideră "cruciale" pentru supravieţuirea acestora, potrivit unui comunicat remis luni AGERPRES.

"Înţelegem pe deplin limitările bugetare cu care se confruntă Guvernul României. Totuşi, având în vedere aspectele prezentate, precum şi faptul că este principial să ne aşteptăm ca o parte dintre sumele achitate de agenţiile de turism ca taxe şi impozite să se întoarcă sub formă de sprijin dedicat din partea Guvernului pentru această categorie de contribuabili, vă rugăm să aveţi în vedere cinci propuneri pe care le apreciem ca fiind echitabile şi, totodată, cruciale pentru supravieţuirea agenţiilor de turism", se menţionează în scrisoarea oficială trimisă de ANAT către membrii Guvernului.

Astfel, operatorii din turism solicită realizarea unei scheme de ajutor de stat pentru agenţiile de turism constând în oferirea de granturi egale cu valoarea taxelor achitate în anul 2019, proiect ce ar trebui implementat până cel târziu la finalul anului 2020, precum şi reducerea cotei de TVA la 5% pentru agenţiile de turism începând cu 1 ianuarie 2021, chiar şi pentru o perioadă limitată de trei ani.

Totodată, reprezentanţii ANAT cer prelungirea acordării voucherelor de vacanţă în perioada 2021-2025 către bugetari şi acordarea de facilităţi fiscale pentru companiile private care oferă salariaţilor vouchere de vacanţă. "Conform studiului realizat de către APET şi ASE privind beneficiile aduse de acest program, pe care îl anexăm prezentei, fiecare leu cheltuit de statul român pentru voucherele de vacanţă antrenează o creştere de 0,51 lei a Produsului Intern Brut (valoare nominală), iar la fiecare 64.359 lei cheltuiţi pentru vouchere se creează un nou loc de muncă", se menţionează în document.

Printre solicitări se află prelungirea proiectului privind munca flexibilă până la 30 iunie 2021, pentru a evita pierderea unei resurse umane cu un nivel profesional foarte înalt şi cu o specializare de nişă, care cu greu va putea găsi alte locuri de muncă pe măsura pregătirii. "Oameni în care s-a investit foarte mult în decursul anilor şi care au acumulat o experienţă remarcabilă, vor fi nevoiţi să migreze către alte domenii de activitate, probabil ca novici, ceea ce va duce la scăderea veniturilor şi, implicit, a nivelului de trai pentru această categorie de angajaţi.", susţin reprezentanţii ANAT.

De asemenea, operatorii din turism mai solicită garantarea voucherelor de valoare emise de către agenţiile de turism pentru călătoriile anulate din cauza restricţiilor impuse de pandemie. "Sperăm ca, de această dată, demersul nostru să fie corect apreciat şi agenţiile de turism să primească un sprijin real din partea autorităţilor şi nu doar clasicele promisiuni, niciodată dublate de măsuri concrete; în caz contrar, multe dintre ele nu vor supravieţui iernii", se mai precizează în document.

Totodată, reprezentanţii ANAT susţin că, având în vedere situaţia la nivel mondial şi perspectivele limitate de revenire la normal în viitorul previzibil, este de aşteptat să se întâmple în perioada următoare falimente ale unor companii de top din economie cu capital autohton, branduri recunoscute, mari angajatori dar şi firme medii, toţi aceştia fiind contribuabili corecţi şi importanţi la bugetul statului de-a lungul a zeci de ani de activitate.

"Din ultimele date transmise de către membrii ANAT la solicitarea Dlui. Secretar de Stat Răzvan Pîrjol, reiese faptul că numai 10 dintre agenţiile de turism cu volume mari, care operează pe piaţa din România, au achitat în anul 2019 un volum total de impozite în valoare de peste 40 de milioane de lei. Aşa cum am explicat deja în mai multe rânduri, majoritatea măsurilor de sprijin adoptate de Guvern până în prezent au fost, în mare parte, inaplicabile, sau, în cel mai bun caz, prea puţin utile pentru agenţiile de turism", se menţionează în document.

Potrivit acestuia, agenţiile nu au putut aplica pentru şomajul tehnic, activitatea lor neputând fi oprită din cauza faptului că aveau deja sejururi aflate în derulare sau în pregătire pentru sezonul de vară 2020, călători aflaţi în diverse destinaţii care trebuiau repatriaţi sau negocieri de purtat cu furnizorii de servicii în vederea recuperării avansurilor achitate pentru călătoriile anulate, întrucât legea obligă agenţiile de turism (nu şi furnizorii de servicii de pe lanţ) să ramburseze banii, fără a face distincţie în faţa unei situaţii excepţionale cum este cea pe care o traversăm.

Ulterior, măsura sprijinului de 41,5% constituind sume puse la dispoziţie de Guvern pentru cheltuielile salariale cu angajaţii readuşi la muncă din şomaj tehnic a fost şi ea, în mod evident, inaplicabilă pentru majoritatea agenţiilor de turism.

De asemenea, programul IMM Invest, destinat susţinerii capitalului de lucru şi al investiţiilor, prevedea în momentul lansării, printre condiţiile de accesare, păstrarea numărului de angajaţi existent până la data de 4 aprilie 2020. "Desigur că toate companiile şi-ar fi dorit să îşi păstreze angajaţii în care au investit pentru formare şi profesionalizare, însă din cauza specificului pieţei de călătorii care este în continuare blocată în mare parte şi care indică scăderi masive pentru 2020 şi în perspectiva următorilor doi ani, acest lucru a fost imposibil de susţinut pentru agenţiile de turism cu un număr important de salariaţi. Pentru ca aplicarea la programe de creditare în acest context să aibă sens din punct de vedere economic, ea trebuia corelată cu măsuri solide de reducere a cheltuielilor, cele mai importante fiind cele cu forţa de muncă. Această prevedere a fost eliminată abia în luna septembrie", se mai precizează în scrisoare.

Conform ANAT, numărul mic de aplicaţii din partea agenţiilor de turism aprobate a confirmat zvonurile apărute cum că băncile sunt reticente în a acorda linii de credit, fie ele şi garantate de stat, operatorilor economici care aveau codul CAEN principal de agenţie de turism.

"Observăm, de asemenea, faptul că acei agenţi economici care au avut o conduită de afaceri corectă de la începutul pandemiei şi au depus eforturi considerabile pentru a ajunge la momentul de faţă fără să aibă datorii restante, nu pot avea acces la niciun fel de sprijin din partea statului, întrucât cheltuielile eligibile se referă la achitarea facturilor restante, nu şi a celor curente/viitoare. Aceasta tendinţă, pe care o consideram discriminatorie, s-a observat şi în cazul ajutorului de 41,5% pentru susţinerea cheltuielilor salariale, el putând fi accesat numai de acele companii care şi-au trimis angajaţii în şomaj tehnic.", se menţionează în scrisoare.

Potrivit ANAT, reluarea parţială a activităţii după încetarea stării de urgenţă a adus venituri modeste, departe de aşteptările prognozate pentru sezonul de vară 2020, în vreme ce cheltuielile de funcţionare au continuat să se acumuleze indiferent de existenţa sau nu a veniturilor.

"Se impune, deci, pe modelul adoptat de multe alte state din cadrul Uniunii Europene, o schemă de ajutor dedicată agenţiilor de turism, dacă statul român doreşte evitarea pierderii altor câteva zeci de mii de locuri de muncă şi a veniturilor aferente din taxe şi impozite, deloc neglijabile, pe lângă afectarea câtorva sute de mii de călători care îşi vor pierde vacanţele şi banii achitaţi în avans. Modul în care au fost afectate agenţiile de turism este singular, neputând fi comparat sub niciun aspect cu alte domenii de activitate, atât prin specific, cât şi prin legislaţia aplicabilă la nivel naţional şi comunitar, care prevede asumarea unor extra obligaţii în raport cu consumatorii comparativ cu alţi furnizori de servicii", se mai sune în document. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea) 

Sursa foto: ANAT / Facebook.com