Digitalizarea şi robotizarea vor aduce peste un milion de locuri noi de muncă în România în următorii 10 ani, pe fondul apariţiei noilor tehnologii care aduc schimbări majore în economie şi în condiţiile în care şcoala românească trebuie reformată, estimează specialiştii într-o analiză Factory 4.0 & Frames, publicată joi.

"Peste 10 ani, multe dintre joburile din prezent vor fi dispărute, în timp ce altele noi, focusate pe creativitate şi servicii de suport, vor fi lansate atât în mediul privat cât şi în sectorul public. În urmă cu 20-30 de ani, după Revoluţie, multă lume visa la o carieră într-o bancă sau într-o multinaţională, indiferent de domeniul de activitate. Asta pe lângă cei care sperau la un loc bine plătit la stat, fără prea multă bătaie de cap. De atunci însă, economia a trecut prin schimbări semnificative, iar jobul de la bancă a devenit nesigur, la fel precum sunt şi alte profesii printre care cea de broker, contabil sau de ziarist. Pe termen mediu, nici jobul la stat nu va mai fi atât de sigur, în condiţiile în care multe dintre serviciile de taxe, impozite, în general relaţia statului cu cetăţeanul va fi gestionată prin aplicaţii online. Tehnologia a adus schimbări semnificative în economie", subliniază analiza de specialitate.

Potrivit estimărilor McKinsey Global Institute (MCI), citate de Frames, la nivel mondial, între 400 şi 800 de milioane de locuri de muncă vor fi pierdute din cauza automatizării până în anul 2030 şi doar 5% din ocupaţiile actuale vor fi automatizate.

"Marea provocare pentru angajatori, guverne şi populaţie este că multe dintre locurile de muncă viitoare nu au fost încă definite, unele nici măcar nu au fost inventate. Singura certitudine este că lucrătorii de mâine vor trebui să aibă abilităţi tehnice şi competenţe digitale, completate de o flexibilitate în gândire, pricepere în rezolvarea problemelor", afirmă Marius Hărătău, managerul Factory 4.0.

În viziunea experţilor, în 2030, economia va fi conectată la tehnologie, chiar la internetul 6G şi la servicii cloud, ceea ce înseamnă că angajaţii vor trebui să ştie să
folosească computerul, aplicaţiile de lucru, precum şi să efectueze diferite operaţiuni folosindu-se de inteligenţa artificială.

Pe acest fond, se estimează că economia românească va avea nevoie, peste 10 ani, de tot mai mulţi oameni creativi.

"Inventatorii, scriitorii, actorii, cei care realizează producţii culturale (teatru, muzică etc.), cei care asigură servicii în turism, bucătarii, antrenorii de sport, practic toate domeniile care fac parte din ecosistemul cultural-sportiv îşi vor găsi un loc chiar mai important decât în prezent într-o lume digitală în care accesul la produsul muncii lor va fi disponibil la nivel global. 2030 va aduce, în România, peste un milion de locuri de muncă în zona digitală, fie că vorbim de cei care lucrează în domeniile tehnice, asociate dezvoltării de aplicaţii, suport şi dezvoltare de tehnologie, fie că vorbim de servicii & suport dedicate populaţiei şi firmelor (inclusiv zona de administraţie publică) sau de zona creativă, acolo unde creaţia umană, fie că este vorba de inventică, cultură, activităţi sportive etc. va fi mai susţinută şi valorificată ca oricând", susţin realizatorii analizei Factory 4.0 & Frames.

Un studiu al celor două campanii arată că, în perioada 2016 - 2019, economia digitală românească a înregistrat un ritm de creştere de aproape cinci ori mai rapid decât principalele economii europene. Astfel, în 2020, pe fondul crizei economice generate de pandemie, cele peste 30.000 de firme româneşti angrenate în business-ul tehnologic ar putea raporta afaceri similare cu cele de anul trecut, însă în 2021, motorul creşterii economice ar putea accelera din nou.

"Schimbările fundamentale prin care va trece piaţa muncii din România vor trebui susţinute de un sistem educaţional adaptat vremurilor. Potrivit datelor Eurostat, România se află în prezent, din păcate, în coada clasamentului competenţelor digitale din UE. În anul 2019, nu mai puţin de 43% dintre românii cu vârste între 16-74
de ani aveau competenţe digitale reduse, clasând România pe primul loc în Uniunea Europeană la acest capitol, urmată de Bulgaria (38%). La capitolul persoane cu abilităţi digitale superioare, datele arată că doar 10% din populaţie stăpâneşte asemenea competenţe. La testele PISA din 2018, România a fost singura ţară din UE care a
susţinut testele pentru elevii de 15 ani pe hârtie, cu pixul. Proba de competenţe digitale la Bacalaureat se susţine doar 15 minute pe calculator, în timp ce 75 de minute se dă pe foaie, cu pixul", atenţionează experţii.

În viziunea specialiştilor, şcoala românească trebuie reformată, iar "copiii noştri trebuie să înveţe materii adecvate vremurilor în care trăim" şi "dezvoltarea competenţelor digitale trebuie să se afle pe acelaşi nivel cu limba română, cu învăţarea limbilor străine". "Altfel, dacă vom continua cu acest sistem arhaic de predare şi cu materiile pe care elevii trebuie să le înveţe acum, ne vom trezi, peste câţiva ani, că forţa de muncă a României nu va mai fi competitivă, iar economia va avea de suferit. Vom pierde investiţii, vom pierde la capitolul bunăstare", se notează în analiza citată.

O cercetare elaborată de Ministerul Muncii, parte din "Strategia naţională pentru locuri de muncă verzi", populaţia României, care în anul 2015 a fost de 19.870.647 de oameni, va număra în anul 2030 doar 18.023.954 de oameni. În acelaşi interval de timp, populaţia denumită "în vârstă de muncă 15 - 64 de ani" va scădea de la 67,5% în anul 2015 la 63,2% în 2030.

"România are şansa de a-şi creşte competitivitatea economică într-un termen relativ scurt, dacă se va focusa pe accelerarea digitalizării şi convergenţa spre o economie bazată pe tehnologie", afirmă specialiştii.

Conform sursei citate, economia digitală ar putea reprezenta, în 2030, cel puţin 20% din PIB, cu un plus de aproximativ 50 de miliarde de euro la Produsul Intern
Brut. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)