Marea Neagră are potenţialul de a deveni un jucător important pe piaţa europeană a gazelor, însă este nevoie de companii cu buzunare adânci pentru a extrage gazele, având în vedere riscul ridicat şi necesarul mare de investiţii, a declarat, marţi, Peter Zeilinger, senior vicepreşedinte pentru explorare, producţie şi dezvoltare în cadrul OMV, compania-mamă a OMV Petrom.

"De ce este nevoie pentru ca regiunea Mării Negre să devină un jucător mare în industria de petrol şi gaze? De predictibilitate. Descoperirea Tuna (din Turcia - n.r.) a arătat clar potenţialul regiunii, am văzut descoperirea din Bulgaria, Neptun Deep (România - n.r.), deci potenţialul este acolo şi este neexploatat, cu doar 100 de sonde săpate în Marea Neagră, faţă de peste 5.000 de sonde în platoul continental din Norvegia", a spus el, într-o conferinţă de profil.

Oficialul OMV a subliniat că riscul este foarte mare, iar o sondă săpată astăzi nu va produce gaze mâine, ci peste 10 ani.

"Cu incertitudinile privind climatul politic, poate că drumul va fi şi mai lung, deci ai nevoie de buzunare largi ca să susţii dezvoltarea, în condiţiile în care este nevoie de 10-15 ani de la descoperire până la primul gaz", a arătat el.

Zeilinger a precizat că vede termeni fiscali atractivi în Bulgaria şi Georgia.

"După începerea producţiei, urmează 30 de ani de producţie, deci vorbim de o perioadă de 40 de ani şi pentru asta ai nevoie de fiscalitate atractivă şi predictibilă. Trebuie avut în vedere exemplul din Norvegia, unde termenii din licenţă sunt garantaţi pentru toată perioada licenţei, indiferent de orice schimbare în legislaţie. De altfel, în Norvegia, în ultimul timp, s-au îmbunătăţit condiţiile pentru a atrage mai multe investiţii, în perioada Covid, odată cu creşterea concurenţei", a susţinut responsabilul companiei petroliere.

Este nevoie atât de suportul Guvernului, cât şi de cel al comunităţii, a adăugat el.

În Marea Neagră românească există un potenţial de 200 de miliarde de metri cubi de gaze, potrivit Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, însă marile proiecte sunt îngheţate din cauza legislaţiei din sectorul petrolier offshore.

OMV Petrom şi ExxonMobil sunt parteneri egali în proiectul de explorare a zăcământului de mare adâncime Neptun din Marea Neagră, estimat la 42 - 84 de miliarde de metri cubi de gaze. Spre comparaţie, România produce în prezent circa 10-11 miliarde de metri cubi de gaze pe an.

Anul trecut, Exxon şi-a anunţat intenţia de a se retrage din România. La rândul lor, reprezentanţii OMV Petrom au susţinut în mai multe rânduri că extracţia gazelor din perimetrul Neptun Deep va deveni incertă, dacă nu va fi modificată Legea offshore.

Ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, a declarat în repetate rânduri, încă de la preluarea mandatului, că legislaţia din sectorul petrolier offshore va trebui aprobată în Parlament prin consens politic, iar Guvernul nu va avea nicio iniţiativă în acest sens. AGERPRES/(AS - autor: Florentina Cernat, editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu)