Ponderea plăţilor din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) pentru acoperirea creşterilor salariale în unităţile sanitare, în total plăţi pentru "Sănătate", a urcat de la circa 1%, în anul 2016, la 24,44%, în 2019, aceste influenţe salariale fiind suportate din contribuţiile legale de asigurări de sănătate, denaturând astfel destinaţia legală a acestora.

Potrivit unui comunicat al Curţii de Conturi a României, instituţia a finalizat misiunea de audit al performanţei privind utilizarea resurselor Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) pentru perioada 2011 - 2019. În cadrul acţiunii, echipa de audit a analizat modul de gestionare al FNUASS, respectiv de recuperare a creanţelor acestuia.

Una dintre concluziile raportului relevă faptul că sistemul de sănătate din România va rămâne subfinanţat, în condiţiile în care vom continua să avem mai mulţi beneficiari ai serviciilor de sănătate decât plătitori. Astfel, la sfârşitul anului 2019, la sistemul public de asigurări sociale de sănătate contribuiau doar 6,74 milioane de români, în timp ce peste 12 milioane erau asiguraţi, dar scutiţi de la plata CASS.

O altă concluzie a raportului relevă situaţia fragmentată a reţelei spitalelor din România în ceea ce priveşte dotarea cu echipamente medicale, capacitatea de rezolvare a cazurilor complexe şi distribuţia geografică a acestor unităţi. Mai mult, răspunsul medical rămâne centrat pe spitale, neexistând nicio acţiune clară de a raţionaliza structura spitalicească şi de a trece de la serviciile de îngrijire medicală cu internare la serviciile de îngrijire medicală ambulatorii şi primare.

Tipurile de servicii furnizate în spitalele mici se limitează în general la tratarea pacienţilor cu diagnostice necomplicate, cum ar fi infecţiile uşoare ale căilor respiratorii superioare, pentru care se efectuează numai o gamă redusă de proceduri medicale, susţine Curtea de Conturi, iar accesul la serviciile de sănătate este împiedicat şi de lipsa de cadre medicale. Numărul de medici şi de asistenţi medicali pe cap de locuitor este foarte scăzut în comparaţie cu media UE.

În plus, furnizarea echipamentului medical necesar este încă departe de standardele din ţările europene avansate şi, deseori, distribuţia teritorială şi utilizarea echipamentelor medicale în unităţile de stat nu sunt cunoscute.

"Serviciile de sănătate utilizate de alte grupuri (cum ar fi copiii şi studenţii sub 26 de ani, femeile însărcinate, persoanele cu dizabilităţi şi bolnavii cronici) sunt finanţate din contribuţiile de asigurări sociale de sănătate ale populaţiei active. Deşi există o serie de scutiri de la plata contribuţiilor care operează în sistem pentru unele grupuri vulnerabile (cum ar fi şomerii, pensionarii şi persoanele care beneficiază de prestaţii sociale) pentru care statul plăteşte din buget, în numele acestora, către CNAS o contribuţie de asigurări sociale de sănătate, pentru a garanta acoperirea serviciilor lor de sănătate, la nivelul CNAS, această contribuţie nu este dimensionată proporţional cu numărul beneficiarilor", se mai arată în raportul Curţii de Conturi.

În perioada 2011 - 2019, plăţile din FNUASS au înregistrat, în general, un trend ascendent, de la 17,8 miliarde lei în anul 2011, la 41,8 miliarde lei în anul 2019, ceea ce reprezintă o creştere de aproximativ 134%. Pe de altă parte, creşterea încasărilor la acest buget a fost de aproximativ 100%. Începând cu anul 2016, cuantumul plăţilor pentru bunuri şi servicii - categorie care deţine cea mai mare pondere a plăţilor la Capitolul "Sănătate" - a fost influenţat de transferurile din bugetul FNUASS către unităţile sanitare pentru acoperirea creşterilor salariale. Astfel, ponderea plăţilor din acest fond pentru acoperirea creşterilor salariale în total plăţi pentru "Sănătate" a crescut de la aproximativ 1% în anul 2016, la 24,44% în anul 2019.

"Această creştere impactează cu atât mai mult FNUASS cu cât nu s-a asigurat o sursă de finanţare pentru aceste cheltuieli. Astfel, se poate concluziona că aceste influenţe salariale au fost suportate din contribuţiile legale de asigurări de sănătate, denaturând destinaţia legală a acestora", se menţionează în document.

Valoarea datoriilor aferente prestaţiilor medicale acordate persoanelor asigurate în sistemul de asigurări sociale de sănătate din România, aflate pe teritoriul altor state membre UE, a avut o creştere semnificativă, ea ajungând de la 86 milioane de euro în anul 2011 la 177 milioane de euro în 2019, ceea ce reprezintă o dublare a datoriilor ţării noastre în acest context.

"Prestaţii medicale în valoare de 436 milioane de lei, provenind atât din perioada curentă, cât şi din perioadele anterioare, transmise de către organismele de legătură către CNAS şi respectiv de către CNAS către CAS, nu sunt înregistrate în evidenţele contabile ale CAS şi nu au fost raportate în situaţiile financiare. Având în vedere toate aceste necorelări/denaturări rezultate din neînregistrarea datoriilor/creanţelor în evidenţa CNAS, aferente decontărilor cu statele membre UE, putem preciza faptul că influenţează rezultatul patrimonial al FNUASS, precum şi prezentarea acestuia în situaţiile financiare ale CNAS, care în aceste condiţii nu exprimă realitatea", afirmă specialiştii Curţii de Conturi.

Un aspect deosebit privind încasările la bugetul FNUASS rezultă din analiza situaţiei primilor 50 de debitori cu obligaţii fiscale restante la acest buget, înregistrate şi neachitate la data de 31 decembrie 2019, publicate pe site-ul ANAF. Astfel, CNAS avea de încasat de la aceşti debitori suma de 1,55 miliarde de lei, reprezentând 3,7% din bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate pe anul 2019.

Curtea de Conturi a României recomandă realizarea unei analize cu privire la modul de finanţare a serviciilor medicale şi armonizarea cadrului legislativ, astfel încât să se asigure un sistem de finanţare bazat pe costuri reale, întreprinderea demersurilor necesare în vederea asigurării unei surse de finanţare prin care să se asigure acoperirea deficitului înregistrat în anii precedenţi, implementarea de proiecte şi soluţii de îmbunătăţire a sistemului de sănătate şi a platformelor gestionate, pentru a atrage noi surse de finanţare şi iniţierea unor proiecte ca asiguraţii să beneficieze de servicii medicale proporţional cu contribuţiile de asigurări sociale de sănătate, determinarea unor posibilităţi de extindere a surselor de venituri ale FNUASS pentru a reduce impactul influenţelor salariale asupra acestuia şi iniţierea de către CNAS, în calitate de organism care gestionează fondul, de modificări/acte normative privind guvernarea sistemului de sănătate.

Curtea de Conturi a României exercită funcţia de control asupra modului de formare, administrare şi întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public. Instituţia furnizează Parlamentului şi, respectiv, autorităţilor publice deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale, rapoarte privind utilizarea şi administrarea fondurilor publice, în conformitate cu principiile legalităţii, regularităţii, economicităţii, eficienţei şi eficacităţii. AGERPRES/(AS - autor: Oana Tilică, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)