Ministerul Economiei sprijină o abordare comună a UE în cazul restricţionării liberei circulaţii ca răspuns la pandemie
România sprijină propunerea de recomandare redactată de Comisia Europeană către Consiliul European privind abordarea coordonată la nivel european a măsurilor de restricţionare a liberei circulaţii care ar putea fi luate de statele membre ca răspuns la pandemie, se menţionează într-un comunicat remis marţi de Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri (MEEMA).
Secretarul de stat din cadrul Ministerului Economiei, Dan Dragoş Drăgan, a participat, luni, la o întâlnire informală a miniştrilor responsabili de Turism din statele membre UE, în cadrul căreia s-au dezbătut implicaţiile pandemiei asupra sectorului turismului, potrivit comunicatului.
"România a salutat propunerea Comisiei de Recomandare a Consiliului privind o abordare coordonată a restricţionării liberei circulaţii ca răspuns la pandemia COVID-19", se precizează în comunicatul Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri.
Comisia Europeană a adoptat, la începutul lunii, o propunere de recomandare către Consiliul European cu scopul asigurării că orice decizie luată de un stat membru cu privire la restricţionarea libertăţii de mişcare ca măsură de combatere a pandemiei va fi coordonată la nivelul Uniunii Europene.
La reuniunea pe tema turismului de luni, organizată de Preşedinţia germană a Consiliului Uniunii Europene, secretarul de stat din cadrul MEEMA a evidenţiat faptul că este imperios necesară o abordare coordonată şi nediscriminatorie la nivel european, inclusiv între sectorul public şi cel privat, în ceea ce priveşte eventualitatea adoptării unor noi restricţii sau avertismente de călătorie, conform comunicatului.
"Este o lecţie pe care, cu siguranţă, am învăţat-o în etapele anterioare ale pandemiei. Vorbim, inclusiv, despre standarde comune pentru igienă şi siguranţă în sectorul turistic, dar şi de o informare accesibilă, consecventă şi fiabilă", a afirmat Dan Dragoş Drăgan, citat în documentul Ministerului Economiei.
Secretarul de stat a mai menţionat că actuala criză provocată de pandemie arată necesitatea ca politica turistică să aibă parte de o abordate integrată între Guvernele statelor UE.
"Criza relevă necesitatea crucială ca politica de turism să adopte o abordare guvernamentală integrată, astfel încât măsurile de răspuns să fie coerente şi complementare pachetelor generale de stimulare economică adresate IMM-urilor şi lucrătorilor. Este esenţial să investim în capitalul uman prin programe speciale şi, astfel, să consolidăm capacităţile pe competenţe digitale", a declarat Dan Dragoş Drăgan, citat în comunicatul Ministerului Economiei.
Planurile de redresare naţionale pot reprezenta o oportunitate unică de a încuraja dezvoltarea durabilă, inclusiv cea ecologică, în sectorul turismului, potrivit comunicatului. Astfel, în urma răspunsului imediat la criză, tranziţia verde şi transformarea digitală vor rămâne relevante, iar deciziile politice vor juca un rol important în conturarea sectorului turistic în contextul post-COVID-19, se menţionează în documentul Ministerului Economiei.
La evenimentul de luni, Comisia Europeană a fost reprezentată de către comisarul european pentru Piaţă Internă, Thierry Breton, iar alături de miniştri şi reprezentanţi la nivel înalt din toate statele membre, la dezbateri a participat şi secretarul general al Organizaţiei Mondiale a Turismului (OMT), Zurab Pololikashvili, potrivit comunicatului MEEMA. AGERPRES/(AS - autor: George Coman; editor: Mariana Nica, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
INS: Producția de energie a României a scăzut cu 1,5%, în primele patru luni
Producția de energie a României a scăzut cu 1,5% în primele patru luni ale acestui an, comparativ cu intervalul similar din 2025, în timp ce consumul final de energie electrică s-a diminuat cu 2,7%, arată datele publicate, luni, de Institutul Național de Statistică (INS). Conform statisticii oficiale, în perioada 1 ianu
Producția industrială a scăzut în primele patru luni cu 2,2%
Producția industrială a scăzut, în primele patru luni din acest an comparativ cu perioada similară din 2025, atât ca serie brută, cu 2,2%, cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, cu 2,6%, arată datele publicate, luni, de Institutul Național de Statistică (INS). Declinul prod
Bursa de la București a câștigat în această săptămână peste 16 miliarde de lei la capitalizare
Bursa de Valori București (BVB) a câștigat în această săptămână peste 16 miliarde de lei la capitalizare, în creștere cu 2,66% față de săptămâna anterioară, în timp ce valoarea tranzacțiilor cu acțiuni a scăzut cu 63,6 de milioane de lei, potrivit datelor publicate de BVB și consultate de AGERPRES. Capitalizarea bursieră a a
DGAF a aplicat amenzi de aproape 472 milioane lei în perioada 2023 - martie 2026;circa 8% au fost contestate
Inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) au aplicat amenzi în valoare totală de aproape 472 milioane de lei în perioada 2023 - martie 2026, din care au fost încasate aproximativ 169 milioane de lei, iar circa 8% din procesele-verbale de contravenție întocmite au fost contestate, conform datelor transmise de Agenția Națională de Adminis
ANAF: Obligații fiscale de peste 64,5 miliarde lei, încasate prin măsuri de executare silită în 2023-2025
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a încasat obligații fiscale în valoare totală de peste 64,58 miliarde de lei prin aplicarea măsurilor de executare silită în perioada 2023-2025, potrivit datelor transmise instituției, la solicitarea AGERPRES. Pentru recuperarea creanțelor fiscale de la debitori, persoane fizice și juridice, AN
Datoria guvernamentală a urcat, în martie 2026, la 1.170 miliarde lei, respectiv 60,2% din PIB (minister)
Datoria administrației publice (datoria guvernamentală) a fost, în martie 2026, de 1.170 miliarde lei, în creștere de la 1.132 miliarde de lei în luna precedentă, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor (MF), consultate de AGERPRES. Ca procent din PIB, datoria guvernamentală a crescut până la nivelul de 60,2%, de la 58,2% &ic
Program de guvernare/Plafonul indemnizației de creștere a copilului ar putea fi majorat la 10.000-12.000 lei
Majorarea plafonului indemnizației pentru creșterea copilului de la 8.500 de lei la 10.000-12.000 de lei se numără printre măsurile prevăzute în capitolul privind munca, familia și protecția socială din Programul de guvernare al premierului desemnat, Eugen Tomac. Potrivit documentului, măsura are în vedere actualizarea unui plafon
Program de guvernare/Capital românesc productiv, predictibilitate fiscală, companii de stat curate, printre direcțiile de acțiune
Capital românesc productiv, predictibilitate fiscală, companii de stat curate și materii prime critice sunt principalele direcții de acțiune prevăzute în programul de guvernare propus de premierul desemnat Eugen Tomac, la capitolul 'Economie și Mediul de afaceri'. 'România a încheiat 2025 cu un PIB de 374 mi
Program de guvernare/ Identitate electronică pentru toți românii și reforma Autorității pentru Digitalizarea României
Guvernul Tomac propune în planul său de guvernare identitate electronică și portofel EUDI pentru toți românii, Single Digital Gateway organizat pe evenimente de viață, arhitectură de guvernanță digitală cu mandat transministerial real, cloud guvernamental și interoperabilitate operaționale, precum și inteligență artificială în administrația publică.
Program de guvernare/Serviciile publice de mediu, digitalizate; continuarea reformei sectorului public și a sistemului de gospodărire a apelor
Finalizarea reformelor și investițiilor finanțate prin PNRR, digitalizarea serviciilor publice de mediu, continuarea reformei sectorului silvic și a sistemului de gospodărire a apelor și asigurarea finanțărilor necesare tranziției verzi și dezvoltării durabile se numără printre direcțiile de acțiune cuprinse în programul de guvernare propus de premierul desemna
Program de guvernare/Absorbția integrală a granturilor din PNRR până la 31 august 2026
Absorbția integrală a granturilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) până la 31 august 2026 și depunerea ultimei cereri de plată până la 30 septembrie 2026 se numără printre principalele obiective din capitolul privind fondurile europene și investițiile strategice din Programul de guvernare prezentat de premierul desemnat, Eugen T
Program de guvernare/Rețea de autostrăzi+drumuri expres la cel puțin 2.000 kilometri în 2028; redimensionarea personalului CNAIR/CFR SA/Metrorex
Guvernul Tomac își propune să crească rețeaua de autostrăzi și drumuri expres la cel puțin 2.000 de kilometri în 2028, de la aproximativ 1.650 de kilometri estimați la finalul lui 2026, să aducă Programul Transport 2021-2027 la o absorbție de cel puțin 85% și să redimensioneze personalul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR
Program de Guvernare/ Ghișee energetice și prețuri accesibile pentru cetățeni și industrie
Operaționalizarea unei rețele naționale de ghișee energetice pentru consiliere pentru audit energetic, prețuri accesibile pentru cetățeni și industrie sau valorificarea prosumatorilor se numără printre măsurile prevăzute pe termen scurt la capitolul Energie, în Programul de Guvernare propus de premierul desemnat Eugen Tomac. Astfel, docu
Program de guvernare/Reducerea gap-ului de TVA la media UE ar putea aduce venituri suplimentare de 30-35 miliarde lei anual
Reducerea decalajului de încasare a TVA (gap-ul de TVA), estimat la 29,5%, până la media Uniunii Europene ar putea aduce venituri suplimentare de 30-35 miliarde de lei anual la bugetul de stat, fără introducerea unor taxe noi, potrivit Programul de guvernare al premierului desemnat, Eugen Tomac. 'Punctul de plecare: deficit ESA
CNSP: Producția și furnizarea de energie electrică și termică vor crește anul acesta cu 0,5%
Producția și furnizarea de energie electrică și termică ar urma să înregistreze anul acesta o creștere de 0,5% față de 2025, și vor continua să se majoreze ușor în următorii trei ani, conform Proiecției principalilor indicatori macroeconomici 2026 - 2029, publicate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză. Astfel, în 2027 producția și fu










