Ziua Mondială a Turismului, sărbătorită din 1979 în data de 27 septembrie, are ca temă turismul rural, o zonă pe care românii au descoperit-o tot mai mult în acest an constrânşi de condiţiile impuse din cauza pandemiei şi una în care România poate intra cu succes în competiţie cu orice ţară europeană.

"Turismul rural este, probabil, cea mai spectaculoasă formă de turism din România ultimilor 25 de ani. Turismul rural reprezintă una din formele de turism cu care putem fi în competiţie cu orice ţară europeană dezvoltată turistic. România se poziţionează foarte bine la nivel internaţional, din punct de vedere al agroturismului şi al turismului rural. În Europa, de peste 20 de ani ne situăm în topul 10 al ţărilor cu agroturism şi turism rural dezvoltat, alături de Franţa, Austria, Spania, Italia, Grecia, sau pe plan mondial, de California (SUA), Brazilia, Taiwan, Filipine. Numărul din ce în ce mai mare de pensiuni agroturistice, cadrul natural deosebit, tradiţiile şi obiceiurile bine păstrate sunt atuuri în favoarea turismului rural şi a agroturismului din ţara noastră", a declarat pentru AGERPRES Traian Bădulescu, consultant în turism, care a făcut o analiză pe zona turismului rural din România.

Acesta susţine că infrastructura rutieră este încă o problemă în România, chiar dacă ceva mai mică decât acum 10-15 ani, dar cu toate acestea, potrivit experţilor Consiliului Mondial al Turismului şi Călătoriilor şi ai Organizaţiei Mondiale a Turismului, turismul rural constituie un produs turistic cu care România poate şi trebuie să iasă pe piaţa internaţională.

"Cu tema "Turism şi dezvoltare rurală", ediţia din 2020 a Zilei Mondiale a Turismului sărbătoreşte rolul unic pe care îl joacă turismul în oferirea de oportunităţi în afara marilor oraşe şi în conservarea patrimoniului cultural şi natural din întreaga lume. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Turismului, zonele rurale au fost afectate foarte mult de către pandemia Covid-19, iar turismul ar putea constitui o soluţie de redresare economică. Într-adevăr, atât datorită cererii care creştea de la an la an, cât şi în contextul pandemiei, turismul rural a reprezentat una dintre cele mai solicitate forme de turism intern în acest an. Turiştii au preferat structuri de cazare de mici dimensiuni, aşa cum sunt pensiunile rurale şi agroturistice, care oferă şi izolare, şi natură, şi siguranţă", susţine Bădulescu.

Potrivit sursei citate, turismul rural reprezintă una dintre puţinele forme de turism pentru care turiştii mai fac rezervări din timp. Pe de o parte, o serie de pensiuni sunt deja pline pentru următoarele 1-2 luni, iar pe de altă parte, turiştii au început deja să rezerve locuri la pensiuni pentru sărbătorile de iarnă. Aceasta deoarece turismul rural oferă siguranţă, iar familiile sau grupurile de prieteni pot închiria cu totul o pensiune, fără să aibă de-a face cu persoane străine. Dacă ne gândim la Revelion, momentan, legea permite organizarea de petreceri în interior cu cel mult 50 de participanţi, iar o pensiune nu poate, oricum, să găzduiască mai mult de câteva zeci de turişti în acelaşi timp.

"Am observat, ca tendinţă, prelungirea şederii la pensiuni. Dacă anii trecuţi majoritatea turiştilor alegea să stea un weekend, în acest an, mulţi turişti au optat şi pentru sejururi de 5-7 nopţi la pensiuni. Motivele sunt atât calitatea ridicată a serviciilor şi personalizarea lor, cât şi securitatea ridicată şi cadrul natural. Pe de altă parte, unii turişti au înlocuit sejururile la hoteluri mari, la munte, la mare sau în staţiunile balneare cu sejururile la pensiuni rurale. În general au fost alese pensiunile recunoscute pentru calitatea serviciilor", menţionează consultantul.

Trebuie precizat că în ţara noastră turismul rural se practica de mult timp, neoficial, la localnici. Până la urmă, ospitalitatea românului este recunoscută. Bădulescu spune că în mod organizat s-au realizat primele acţiuni turistice în mediul rural pentru grupuri de turişti aflaţi pe litoralul românesc al Mării Negre, începând din anii 1967-1968. Din 1972, Centrul de Cercetări pentru Promovarea Turismului Internaţional, printr-un ordin al Ministerului Turismului, a trecut la identificarea unor localităţi rurale reprezentative pentru satul românesc cu scopul de a fi lansate şi promovate în turism. "În urma acestor studii s-a stabilit că pot fi introduse în turismul intern şi internaţional circa 118 localităţi rurale. Din Braşov şi împrejurimi - devenit mai târziu leagănul turismului rural românesc - au fost desemnate Rucăr, Fundata, Şirnea. Din păcate, în 1974 s-a interzis cazarea turiştilor străini în locuinţele particularilor, făcând inaccesibile satele pentru turiştii străini", explică Bădulescu.

După 1989, apar primele gospodării înscrise în turismul rural, în zona Moeciu - Bran - Rucăr. Apoi s-au extins gospodăriile înscrise din zonele Bârsei, Dornelor, Maramureş, Apuseni, Cluj şi Mărginimea Sibiului.

Potrivit sursei citate, prima organizaţie preocupată de turismul rural a fost Asociaţia Operaţiunea Satelor Româneşti - cunoscută ca "Operation Vilagge Roumains". A fost constituită în anii 1988-1989 pentru a proteja satele româneşti de campania de sistematizare iniţiată de fostul regim comunist în cadrul căruia urmau a fi demolate multe sate şi cătune. După 1990, asociaţia a acţionat pentru sprijinirea şi ajutorul umanitar, apoi a desfăşurat acţiuni de parteneriat în vederea dezvoltării satelor româneşti.

Cel mai important pas a fost făcut în 1994, când se înfiinţează Asociaţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cultural (ANTREC). Ideea îi aparţine doamnei Mioara Stoian Vişan, profesoară de limba română, care se şi stabileşte în Moeciu, iar asociaţia este fondată de fiica ei, doamna Maria Stoian, cea care este considerată "mama turismului rural românesc". Aceasta a fost preşedinte ANTREC până în 2006, când a devenit preşedinte de onoare.

Într-o declaraţie pentru AGERPRES, Maria Stoian spune că turismul rural şi agroturismul au fost cel mai mult afectate din cauza pandemiei în lunile de primăvară, mai ales că majoritatea pensiunilor aveau rezervări timpurii pentru vacanţele de Paşte şi de 1 Mai. Însă, începând cu luna iunie, odată cu diminuarea restricţiilor, turismul rural a fost sectorul cel mai căutat. "Pe lângă turişti am văzut un interes crescut şi în rândul agenţiilor de turism care doreau să introducă în ofertele lor pensiuni din zone pitoreşti din ţară, cu capacităţi nu foarte mari de cazare. Au fost avantajate pensiunile din zone mai izolate, pensiunile care se pot închiria integral de către un grup de turişti, cele care dispun de curte generoasă şi de facilităţi de agrement. De asemenea. structurile de cazare neconvenţionale au fost la mare căutare: campinguri, glampinguri, turismul individual sau drumeţiile cu cortul în destinaţii ecoturistice şi montane etc.", a subliniat preşedintele de onoare al ANTREC.

Maria Stoian consideră că în perioada următoare va fi o cerere din ce în ce mai pronunţată pentru circuitele şi sejururile tematice. "Apreciem că la sugestia noastră, proprietarii de pensiuni au pus accent pe partea de comunicare, prezentându-şi mai clar serviciile, ofertele, inclusiv pe canale dedicate de social-media. La pachet cu această diversificare a serviciilor, pensiunile promovează mai intens partea de agrement. În comunitatea locală apar colaborări cu prestatorii de astfel de servicii - închiriere de biciclete, bărci, echitaţie, plimbări cu trăsura, organizare ateliere etc. Şi în cadrul agenţiilor de turism este un interes crescut în această perioadă, căutându-se pensiuni mici şi mijlocii, din zone favorabile turismului rural", a precizat fondatorul ANTREC România.

La rândul său, Dumitru Luca, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism din România (ANAT), a transmis "o doză de optimism" cu ocazia Zilei Mondiale a Turismului, atât turiştilor cât şi operatorilor din sector, susţinând că românii vor începe din nou să călătorească şi să ajungă în destinaţiile pe care şi le doresc.

"Încerc să le transmit o doză de optimism, pentru că vor trece şi aceste probleme şi ne vom întoarce, încet-încet, la obiceiurile de dinainte. Este clar că cu orice ocazie preferăm să vorbim despre vacanţe şi nu despre alte subiecte care ne monopolizează acum minţile. Avem speranţa că vom reveni în curând să călătorim, să ne redescoperim ţara, să ajungem în destinaţiile cu care ne obişnuisem anterior, deci nu trebuie să ne pierdem nicio clipă speranţa. Noi, operatorii din turism, trăim cu această speranţă", a transmis Dumitru Luca.

De asemenea, Emil-Răzvan Pîrjol, secretar de stat în Ministerul Economiei - Direcţia Generală Turism, a susţinut că la ora actuală turismul rural este un factor de dezvoltare, iar condiţiile pe care le trăim în prezent oferă posibilitatea de a descoperi descoperim destinaţii din România, ignorate până nu demult.

"În prezent avem o şansă mai mare, date fiind condiţiile pe care le trăim, să descoperim destinaţii din ţara noastră pe care, poate, le-am ignorat până acum. Mai mult decât atât, nu trebuie să uităm că turismul rural este un factor de dezvoltare: angajează oameni, pune în evidenţă tradiţii, meşteşuguri populare, diverse obiceiuri gastronomice şi de trai. Prin urmare, nu pot decât să mă bucur că în acest an, la nivel internaţional, celebrăm această zi importantă sub auspiciile turismului rural", a declarat Emil-Răzvan Pîrjol, în deschiderea unui eveniment organizat vineri la Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti" din Bucureşti de către ANTREC România şi revista "Vacanţe la ţară".

Cu ocazia Zilei Mondiale a Turismului, şi Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri a transmis un mesaj tuturor celor care au ales să îşi petreacă vacanţele în România şi operatorilor din turism."În fiecare an, pe data de 27 septembrie, celebrăm un adevărat un prilej de conştientizare a importanţei turismului la nivel mondial, cât şi a valorii sale sociale, culturale şi economice. Transmitem, astăzi, un gând special tuturor celor care au ales să îşi petreacă vacanţele în ţara noastră, să-i descopere frumuseţea unică şi să o promoveze. Indiferent de destinaţia aleasă, sunteţi ambasadori ai turismului românesc! Totodată, dorim să le transmitem întreaga noastră recunoştinţă celor care activează în acest domeniu. Eforturile voastre, mai ales în această perioadă greu încercată, sunt cu adevărat apreciate, motiv pentru care vă mulţumim! La Mulţi Ani de Ziua Mondială a Turismului! Vă dorim experienţe de neuitat în călătoriile voastre!", scria instituţia într-o postare pe reţeaua de socializare Facebook. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, George Coman, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)

Citiţi şi:

27 septembrie - Ziua mondială a turismului (ONU)