Primele gaze din zăcămintele din Marea Neagră care fac obiectul Proiectului de Dezvoltare Gaze Naturale Midia din largul Marii Negre al Black Sea Oil & Gaz, ar putea intra în sistemul naţional de transport undeva la mijlocul anului viitor, a declarat, joi, preşedintelui Grup Servicii Petroliere, Gabriel Comănescu.

"Azi este un eveniment deosebit pentru România, pentru parteneriatul româno-american. Acest proiect demarat cu doi ani în urmă începe să prindă contur, după faza de inginerie, după drumul lung de pregătiri, de fabricaţie... Acest proiect este integral proiect românesc, realizat cu echipe de specialişti româneşti, cu români, cu echipamente româneşti. Am început de câteva zile instalarea conductei subterane. Distanţa până la contactul cu apa este de 150 de metri, iar în total are 1,5 kilometri. Conducta submarină trece pe sub plajă. Urmează, după ce se sapă această sondă, tragerea conductei prin sondă, în câteva zile (...) În luna noiembrie estimăm că se va instala platforma de producţie, urmând ca undeva sfârşitul lui decembrie platforma Uranus să intre în funcţiune pentru foraj. Cu ajutorul lui Dumnezeu, şi să sperăm că ne ajută şi vremea, undeva la mijlocul anului următor primul gaz va intra în sistemul naţional de transport", a spus Comănescu.

El a subliniat că proiectul este foarte important, în contextul în care România are o tradiţie de peste 40 de ani în exploatările off-shore.

"România are, ca tradiţie, peste 40 de ani în exploatările off-shore, cu prima instalaţie de foraj românească Gloria, pe care acum o transformăm în muzeu. Avem exploatările din Marea Neagră începute de Petrom, continuate de Petrom OMV, şi, mai nou, acum este prima dezvoltare care este foarte importantă de zăcăminte noi a partenerilor de la Black Sea Oil & Gas. Uitaţi-vă în jur. România are şanse majore să oprească importurile de gaze şi să poată să folosească banii pe care îi scoatem din ţară în alte investiţii. Este primul proiect, urmează Neptun Deep, Trident Lukoil. Din punctul meu de vedere, cu aceste descoperiri din Marea Neagră, România poate să devină net exportator, nu importator", a explicat şeful GSP

Acesta a participat joi la demarării lucrărilor la conducta submarină din cadrul proiectului de dezvoltare gaze naturale Midia - MGD, eveniment la care au fost prezenţi şi premierul Ludovic Orban, ministrul Economiei, Virgil Popescu, ambasadorul SUA, Adrian Zuckerman.

Proiectul Dezvoltare Gaze Naturale Midia (proiectul MGD), primul proiect de dezvoltare a gazelor naturale din platoul continental românesc al Mării Negre care va fi construit după anul 1989, are capacitatea de a acoperi în prima fază 10% din cererea de gaze naturale a României. În prezent există circa 10 miliarde de metri cubi de resurse care urmează să intre în producţie la un volum de circa 1 miliard de metri cubi pe an. Proiectul cuprinde zăcămintele de gaze Ana şi Doina (320 Bcf P50 resurse probabile) descoperite în anul 2007 respectiv 1995.

Construirea, instalarea şi punerea în funcţiune a întregii infrastructuri marine şi terestre a Proiectului MGD (construirea platformei de producţie offshore, săparea sondelor de dezvoltare, instalarea conductelor offshore şi de uscat şi construirea terminalului de procesare a gazelor) se vor realiza în aproximativ doi ani, în baza unui contract de antrepriză generală încheiat cu GSP Offshore. Platforma de foraj Uranus a GSP va asigura forajul celor cinci sonde de producţie.

În luna februarie 2019, partenerii şi acţionarii BSOG au luat decizia de a investi în Proiectul MGD. Acesta va genera o investiţie de 400 de milioane de dolari iar aproximativ 70% din totalul activităţilor contractate vor proveni din România.

BSOG a încheiat un acord de vânzare a gazelor cu o filială din România a ENGIE pentru întreaga producţie de gaze naturale, mai puţin cota pe care producătorii sunt obligaţi să o vândă pe piaţa centralizată, şi un contract de transport al gazelor naturale cu Transgaz pentru o perioadă de 15 ani.AGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Mariana Nica, imagine: Alfred Schupler, editor video: Marilena Gheorghiță, montaj: Andrei Cârlan, editori online: Ady Ivaşcu, Gabriela Badea)