Acordarea licenţelor 5G în România este imposibilă până la finalul acestui an, chiar şi în cel mai optimist scenariu, a declarat, marţi, la conferinţa ''Ziua Comunicaţiilor'', Eduard Lovin, vicepreşedinte Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM).

"Demersurile noastre de a oferi cei 350 MHz suplimentari de spectru (pentru 5G, n.r.) au fost implicit amânate pe fondul lipsei unei Hotărâri de Guvern de stabilire a preţurilor minime de pornire a licitaţiei şi a calendarului plăţilor la Trezoreria statului, precum şi a lipsei unui document de clarificare şi transpunere a Memorandumului guvernamental privind securitatea reţelelor 5G, pentru ca operatorii să aibă predictibilitate şi să poată face planuri de investiţii pe termen lung, pe toată perioada licenţelor. ANCOM este pregătită pentru licitaţia privind alocarea drepturilor de utilizare a spectrului radio care să permită implementarea şi utilizarea 5G la nivel naţional la întreaga capacitate, însă putem demara procedurile necesare organizării licitaţiei numai după ce va fi îndeplinită această etapă legală obligatorie: publicare în Monitorul Oficial a acestor acte normative. Apoi, după publicare, noi vom analiza rapid dacă mai sunt necesare ajustări la Caietul de sarcini consultat încă de anul trecut. Dacă sunt necesare ajustări şi completări, Caietul de sarcini, sau secţiuni ale acestuia, va fi supus unui nou proces de consultare publică într-o perioadă de minimum 10 zile, maximum 30 de zile", a explicat Lovin.

Acesta a adăugat că toate sumele provenite din licitaţia de spectru radio constituie parte a bugetului de stat "şi nu rămâne niciun ban la Autoritate".

"Fie că va fi consultat din nou Caietul de sarcini şi textul licenţelor, fie că rămânem la forma consultată anul trecut va fi necesară adoptarea documentaţiei aferente licitaţiei în cadrul unui Consiliu Consultativ cu toată industria şi cu toate instituţiile interesate. Abia de aici putem vorbi de acel moment T0 al licitaţiei, adică publicarea anunţului de participare şi a Caietului de sarcini. Ulterior, selecţia propriu-zisă, etapă în care depun ofertele iniţiale şi are loc evaluarea acestora, precum şi licitarea efectivă poate dura între 3 şi 4 luni, de la anunţ şi până la acordarea licenţelor. La un calcul matematic, pe calendar, chiar şi în scenariul cel mai optimist în acest moment, acela în care până săptămâna viitoare avem publicate în Monitorul Oficial cele două acte normative, succesiunea etapelor legale obligatorii face, în momentul de faţă, imposibilă acordarea licenţelor 5G până la finalul acestui an. Toate sumele provenite din licitaţia de spectru radio, ca de altfel şi din licitaţiile anterior organizate de reglementator, constituie parte a bugetului de stat şi nu rămâne niciun ban la Autoritate", a menţionat oficialul ANCOM.

Lovin a subliniat ideea că, deşi la momentul actual, serviciile 5G sunt lansate în România de către unii operatori, acestea sunt mai degrabă servicii demonstrative ce nu permit atingerea tuturor parametrilor din standarde.

"Serviciile 5G sunt deja lansate comercial de un an de zile de operatorii mobili din România. Trebuie precizat că am fost a treia ţară din Europa unde s-a întâmplat acest lucru. Acoperirea este deocamdată la centrele unor mari oraşe, iar unul dintre operatori a afirmat că a ajuns să acopere tot Bucureştiul deja. Serviciile sunt bune şi permit sute de megabiţi pe secundă, aproape comparabile cu experienţa de utilizare a fibrei optice, însă trebuie să înţelegem că este prima versiune comercială a 5G. Nu permite încă toţi parametrii din standarde. În prezent, sunt mai degrabă servicii demonstrative, un pionierat de nişă şi nu serviciile de masă. Operatorii au făcut aceste lansări ale serviciilor 5G utilizând spectrul pe care îl deţin în prezent, licenţele deţinute fiind pentru utilizare neutră din punct de vedere tehnologic, permiţându-se furnizarea serviciilor în absolut orice tehnologie posibilă conform strategiilor comerciale ale fiecăruia. Pentru a putea vorbi cu adevărat de 5G în România, operatorii au nevoie de spectru suplimentar. Saltul de performanţă adus de 5G şi serviciile de masă pur şi simplu nu pot fi furnizate doar cu spectrul existent, în momentul de faţă", a afirmat Eduard Lovin.

Conform vicepreşedintelui ANCOM, în România este nevoie de spectru suplimentar chiar şi fără a vorbi despre 5G.

"Traficul de internet mobil se tot dublează în România în fiecare an, în ultimii trei-patru ani. Este nevoie de spectru suplimentar chiar şi fără 5G. Ca idee, cele patru reţele mobile din România utilizează, în prezent, o cantitate de 770 MHz pentru furnizarea serviciilor. Licitaţia 5G pregătită de ANCOM vizează alţi 350 MHz. Practic, o creştere cu aproape jumătate a spectrului disponibil pentru comunicaţii mobile ultra-rapide. Lansarea 5G comercială în România încă de anul trecut a fost posibilă în contextul reorganizării benzii de 3,4 - 3,8 realizată de ANCOM în prima parte a anului 2019. Aceasta este banda-pionier pentru 5G în Europa, iar operatorii care aveau licenţe în bandă - circa 205 MHz - au profitat de această oportunitate şi au lansat şi servicii comerciale 5G. În această bandă, alţi 90 MHz vor deveni utilizabili imediat după licitaţie. Pentru predictibilitate şi utilizare eficientă licitaţia conţine, începând din 2026 când actualele licenţe expiră, toţi cei 400 MHz posibili în bandă", a spus reprezentantul Autorităţii de reglementare a pieţei de telecomunicaţii din România.

ANCOM a anunţat, în data de 2 martie 2020, că, până la sfârşitul trimestrului III al acestui an, şi-a propus să definitiveze documentaţia de licitaţie pentru frecvenţele 5G, iar organizarea procedurii de selecţie pentru acordarea drepturilor de utilizare a spectrului radio disponibil în benzile de frecvenţe de 700 MHz, 800 MHz, 1500 MHz, 2600 MHz, 3400-3600 MHz (5G) pentru furnizarea de reţele publice şi servicii de comunicaţii electronice de bandă largă ar fi urmat să aibă loc în ultimul trimestru din 2020.

Guvernele SUA şi României, prin ambasadorii Hans Klemm şi George Maior, au semnat, în data de 20 august 2019, la Washington, un Memorandum de înţelegere cu privire la dezvoltarea tehnologiei 5G, document care a fost clasificat, după momentul semnării.

Memorandumul a fost desecretizat la începutul lunii noiembrie 2019 şi, conform acestuia, furnizorii de reţele 5G trebuie să fie supuşi unei evaluări riguroase, iar protejarea reţelelor de comunicaţii de generaţie viitoare împotriva perturbării sau manipulării şi asigurarea vieţii private a libertăţilor individuale ale cetăţenilor sunt vitale.

Pe data de 29 ianuarie 2020, Comisia Europeană (CE) a aprobat setul comun de instrumente cuprinzând măsuri de atenuare convenite de statele membre pentru a răspunde riscurilor de securitate legate de introducerea tehnologiei 5G, a cincea generaţie de reţele mobile.

Forul european a lansat, totodată, acţiuni relevante în sfera sa de competenţă şi a făcut apel ca măsurile-cheie să fie puse în aplicare până la 30 aprilie 2020. În plus, Comisia a invitat statele membre să elaboreze, până la 30 iunie 2020, un raport comun privind punerea în aplicare punctuală, pe fiecare ţară, a acelor măsuri.

Estimările oficiale arată că tehnologia 5G urmează să genereze, la nivel mondial, venituri de 225 de miliarde de euro, în 2025.

Cea de-a 24-a ediţie a conferinţei "Ziua Comunicaţiilor" are loc, marţi, într-un studio multimedia, cu o audienţă conectată pe diverse canale online şi social media. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Gabriela Badea)