Organizaţiile patronale nu vor corectarea Legii dialogului social, iar în ultimii ani au refuzat o analiză obiectivă a efectelor pe care reforma dialogului social din 2011 le-a avut asupra pieţei muncii şi a relaţiilor de muncă, susţin reprezentanţii Blocului Naţional Sindical (BNS), într-un comunicat transmis duminică AGERPRES.

"În 2011 patronatele şi-au folosit toată influenţa de care dispuneau pentru a distruge negocierile colective la nivel naţional şi la nivel de sector. La acel moment Parlamentul a adoptat Legea 62/2011 prin asumarea răspunderii Guvernului, fără dezbateri parlamentare şi ţinând cont exclusiv de opiniile organizaţiilor patronale. Deşi adoptarea acestei legi a dezechilibrat complet dialogul social, organizaţiile patronale au făcut tot ce le-a stat în putinţă pentru a accentua în aplicare efectele negative ale legii. La nivel de companie angajatorii au promovat constant excluderea de la negocieri a organizaţiilor sindicale, mult mai incomode, şi înlocuirea acestora cu reprezentanţii salariaţilor, uşor de controlat şi cu 0 experienţă şi capacitate de negociere", explică oficialii BNS.

În viziunea acestora, cei 10 ani care au trecut de la adoptarea legii dialogului social reprezintă un timp mai mult decât suficient pentru orice organizaţie a partenerilor sociali (patronală sau sindicală) de bună credinţă să evalueze situaţia şi să decidă ce se impune a se corecta. Numai că patronatele nu asta vor, comunicatul de presă transmis în 10 septembrie de Confederaţia Patronală Concordia reprezintă o formă de presiune exercitată asupra tuturor parlamentarilor pentru a stopa modificarea actualei legi, susţine BNS.

"Buna credinţă a organizaţiilor patronale invocată în comunicatul de presă al Concordiei trebuie probată prin încetarea dublului standard practicat de patronate până în prezent. Sunt suficiente studii şi analize pentru a se putea lua o decizie în Parlament. Abordarea de tip "să se schimbe ceva dar nu prin părţile esenţiale" nu ajută pe nimeni în acest moment", menţionează sindicaliştii.

Potrivit sursei citate, în ultimii trei ani, în mod constant Comisia Europeană a cerut României măsuri pentru îmbunătăţirea dialogului social, în special măsuri care să faciliteze negocieri colective sectoriale şi respectiv încheierea unor contracte colective de muncă sectoriale. Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM) a sesizat de asemenea în cadrul unui raport detaliat faptul că actuala lege a dialogului social conţine o serie de încălcări ale convenţiilor ratificate de România.

"Sunt nenumărate studii ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), ale OIM, ale instituţiilor europene sau ale altor institute de cercetare europene care relevă importanţa negocierilor colective la nivel de sector în special. Statisticile oficiale arată că exista o strânsă legătura între nivelul salariilor din Europa şi gradul de acoperire a lucrătorilor de negocieri colective. În nouă din cele zece state membre ale UE cu cele mai mici salarii (medii şi minime), doar 7% până la 30% dintre angajaţi beneficiază de un nivel salarial negociat de sindicate. Este un fapt demonstrat că lipsa negocierilor colective accentuează inegalităţile şi disparităţile salariale de gen", se mai arată în comunicatul citat. AGEPRES/(AS - editor: Constantin Balaban, editor online: Adrian Dădârlat)