Banii din fondul public de şomaj, inclusiv fondurile care trebuiau colectate până la sfârşitul anului în curs, au fost cheltuiţi de autorităţi într-o lună şi jumătate de pandemie, prin măsura acoperirii şomajului tehnic, a declarat, marţi, pentru AGERPRES, preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), Dumitru Costin, la finalul întrevederii pe care a avut-o cu membrii Guvernului.

"Doar într-o lună şi jumătate de pandemie s-a cheltuit tot fondul public de şomaj care trebuia colectat până la 31 decembrie, doar din şomajul tehnic. Acei bani s-au dus instant", a afirmat Dumitru Costin.

În declaraţiile de presă după discuţiile cu membrii Guvernului, liderul BNS a precizat că şi cea de-a doua măsură guvernamentală pentru sprijinirea mediului de afaceri, adică acoperirea de către autorităţi a 41,5% din salariul angajaţilor care revin la muncă după pandemie, a secătuit fondul public pentru şomaj.

"O altă măsură de sprijin pentru mediul de afaceri, cei 41,5%, a fost, de asemenea, decontată în principal de fondul public de şomaj, deci toate excedentele pe care le-am avut acolo s-au spulberat", a menţionat Dumitru Costin.

Liderul sindical a mai arătat că noua măsură de sprijinire a mediului de afaceri, "munca flexibilă" ("kurzarbeit"), prin care o parte a salariului lucrătorului căruia angajatorul îi reduce programul de lucru este subvenţionată de stat, va fi finanţată prin noi împrumuturi angajate de Guvern.

"Acum, ca să plătească în continuare aceste măsuri de sprijin, România a trecut la împrumuturi: SURE este un program în baza căruia România va primi 4 miliarde de euro - am avut certificarea săptămâna trecută direct de la Bruxelles - sub formă de împrumut pentru măsuri active astfel încât să ţină cât mai multe locuri de muncă în viaţă. Deci discutăm de un împrumut, pe care îl ia statul român şi care se duce, înainte de toate, în companii, în firme. Noi am atras atenţia că dacă tot îţi dau bani publici de la bugetul de stat, nu îţi pun în partea cealaltă nici măcar o condiţie în ceea ce priveşte păstrarea lucrătorului? Au fost eliminate măsurile care ţinteau obligativitatea (angajatorului, n.r.) de a-l mai păstra pe lucrător (mai multe luni după primirea sprijinului financiar, n.r.). Am adus exemple concrete de companii care au luat bani de la bugetul public pe şomajul tehnic şi la un moment dat au dat oamenii afară. Deci un non-sens, am risipit banii inutil", a precizat Dumitru Costin.

Preşedintele BNS a explicat, pentru AGERPRES, că a solicitat Guvernului să ceară mediului de afaceri să-şi majoreze contribuţiile la fondul de şomaj, în cazul în care patronatele doresc aplicarea "muncii flexibile" pe termen nelimitat.

"Acum plătim atât ajutorul de şomaj, dar şi măsura de 41,5%, tot din alţi bani: sunt bani din transferuri de la Bugetul de Stat şi din fonduri europene nerambursabile. Această operaţiune nu e în regulă. În Germania, pentru 'kurzarbeit' angajatorul plăteşte procente. Dacă (patronatele din România, n.r.) vor să aibă măsura 'kurzarbeit' trecută în lege pe perioadă nedeterminată, nu doar în pandemie ci oricând, le-am zis că trebuie să plătească", a subliniat Dumitru Costin.

Liderul sindical a mai arătat că, în prezent, mediul de afaceri din România plăteşte cele mai mici contribuţii pentru şomaj din Uniunea Europeană - 2,25%.

"În momentul în care tu din mediul de afaceri revendici bani publici şi spui 'am nevoie de bani pentru a susţine kurzarbeit' - vă reamintesc că au susţinut constant, au venit la Palatul Cotroceni şi la Palatul Victoria de mai multe ori şi au spus 'vrem bani de acolo'. În momentul de faţă, România este, la nivel european, pe primul loc în ceea ce priveşte lejeritatea pe mediul de afaceri în ceea ce priveşte contribuţiile. Mediul de afaceri din România e campion, el plăteşte 2,25% pentru un pachet întreg de servicii. Deci un pachet insignifiant. (...) În ceea ce priveşte contribuţiile, considerăm că dacă mediul de afaceri vrea şi după 1 ianuarie să beneficieze şi să utilizeze acest instrument de 'kurzarbeit', ar trebui să aibă o contribuţie suplimentară. Ar trebui să plătească mai mult de 2,25% la fondul (de şomaj, n.r.). Sunt o mulţime de prestaţii concentrate toate în aceşti 2,25%", a afirmat Dumitru Costin.

Preşedintele Blocului Naţional Sindical s-a declarat sceptic că Guvernul va impune mediului de afaceri o creştere a contribuţiilor la fondul de şomaj, în contextul apropierii alegerilor.

"În momentul de faţă este doar o măsură propusă (de sindicat către Guvern, n.r.), urmează să facem evaluări. Noi n-am propus o cifră, am propus principiul, ca să vedem, înainte de toate, dacă se acceptă principiul. Este un lucru care va fi luat în evaluare. Personal, noi nu credem că în perioada de campanie electorală cineva îşi va asuma aceste lucruri, pentru că presiunea mediului de afaceri este extrem de mare. Noi am propus acest principiu: dacă vreţi ca şi după 1 ianuarie să existe 'kurzarabeit' şi România să plătească din împrumuturi acest mecanism de sprijin pentru companii, atunci ar trebui să contribuie şi ele", a încheiat Dumitru Costin. AGERPRES/(AS - autor: George Coman; editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ada Vîlceanu)