România are şansa de a-şi creşte competitivitatea economică într-un termen relativ scurt, dacă se va concentra pe accelerarea digitalizării şi convergenţa spre o economie bazată pe tehnologie, conform unui studiu lansat de experţii de la Factory 4.0 şi Frames.

Aceştia semnalează că economia digitală ar putea reprezenta, în 2030, cel puţin 20% din Produsul Intern Brut, cu un plus de circa 50 de miliarde de euro la PIB.

Dezvoltarea economică semnificativă din ultimii 20 de ani, bazată pe exporturi, investiţii străine, pe forţa de muncă relativ ieftină şi mai ales pe consum, riscă să se transforme într-un dezavantaj în următorii ani, în contextul schimbărilor semnificative prin care trece economia mondială, mai menţionează studiul.

"Pandemia de COVID-19 a restartat modul în care sunt percepute activităţile economice. În contextul shut-down-ului economic din primăvară şi a măsurilor de distanţare socială, mediul economic a fost, practic, forţat să facă pasul spre digitalizarea activităţii. În acest context, prin schimbarea paradigmelor economice, România are şansa nesperată de a arde etapele şi de a creşte economic semnificativ, prin tehnologie şi digitalizare'', arată datele studiului.

Potrivit experţilor, această reorientare economică este absolut necesară, mai ales în contextul scumpirii forţei de muncă şi, în general, a crizei de pe piaţa resurselor umane.

"Vremurile în care România era atractivă prin costurile reduse cu forţa de muncă au trecut, iar perspectivele demografice indică o accentuare a problemelor din piaţa HR. Fără o focusare pe dezvoltarea reală a competenţelor digitale, automatizarea şi digitalizarea proceselor, companiile, în general mediul economic românesc, riscă să piardă puncte importante la capitolul competitivitate, cu consecinţe economice negative'', a declarat Marius Hărătău, managerul Factory 4.0, conform unui comunicat remis AGERPRES.

Potrivit sursei citate, în 2016, economia digitală, în România, reprezenta 6,9% din PIB, echivalentul a 12 miliarde de euro, peste media CEE de 6,5%. Pe fondul dezvoltării economiei, afacerile din sectorul tehnologic românesc au avansat semnificativ, de la 26 miliarde de lei în 2010 la 52 miliarde lei în 2019.

Studiul Factory 4.0 & Frames arată că, între 2016 şi 2019, economia digitală românească a înregistrat un ritm de creştere de aproape cinci ori mai rapid decât cele din principalele economii europene.

În 2020, pe fondul crizei economice generate de pandemie, cele peste 30.000 de firme româneşti angrenate în business-ul tehnologic ar putea raporta afaceri similare cu cele de anul trecut, însă, în 2021, motorul creşterii economice ar putea accelera din nou.

"Economia mondială face deja pasul către Factory 4.0, considerată a patra revoluţie industrială, iar cel mai relevant exemplu de transformări majore, dincolo de dinamica sectorului de software, îl reprezintă evoluţia industriei auto care, în următorii 10 ani, îşi propune să renunţe la producţia de automobile cu motoare termice şi să se focuseze pe automobilele electrice, dotate cu inteligenţă artificială'', arată studiul.

Potrivit experţilor, focusul pe digitalizare şi automatizarea producţiei ar putea aduce, astfel, aproximativ 50 miliarde de euro în PIB până în 2030. Dacă România va implementa automatizarea şi digitalizarea, peste 1 milion de locuri de muncă ar putea fi create numai în acest sector.

Cele mai multe joburi ar urma să fie create în activităţi care presupun prelucrarea şi utilizarea datelor, activităţi de suport şi programare. Digitalizarea va aduce şi o creştere semnificativă a competenţelor angajaţilor din economie, aceştia urmând să fie obligaţi să utilizeze aplicaţii online sau alte instrumente tehnologice în activitatea lor de zi cu zi.

"Marea şansă a României este că, în ultimii ani, a construit o infrastructură digitală de nouă generaţie, similar cu cea existentă în ţări precum Olanda, Norvegia şi Suedia. În aceste condiţii, beneficiind şi de un capital uman semnificativ, avem şansa de a ne apropia rapid de performanţa ţărilor bogate (Franţa, Germania, Italia, Spania, Marea Britanie) prin dezvoltarea unui ecosistem digital similar cu cel practicat, de exemplu, în Estonia sau Finlanda'', a afirmat Adrian Negrescu, managerul Frames.

Cele mai ridicate rate de digitalizare din economia românească sunt, în prezent, în industriile de prelucrare, utilităţi şi comerţ, însă cel mai ridicat potenţial îl au ecosistemele de tip start-up, subdimensionate în prezent.

În prezent, prea puţine companii româneşti folosesc instrumente digitale. Studiile recente arată că firmele din România alocă, în medie, doar 5% din resurse în scopul digitalizării activităţii de producţie şi servicii. Doar 10% dintre IMM-urile din România au activitate de inovare, ceea ce ne clasează pe ultimul loc în UE şi la acest capitol. Asta în condiţiile în care se estimează că, până în 2030, peste 60% dintre activităţile economice la nivel mondial vor fi automatizate, se mai menţionează în comunicat.

Potrivit experţilor de la Factory 4.0 şi Frames, procesul de digitalizare şi automatizare a economiei româneşti va fi influenţat şi de modul în care autorităţile vor implementa reformele din sectorul public.

"Integrarea noilor tehnologii, a platformelor digitale în administraţia românească, de la serviciile de taxe şi impozite către firme şi populaţie, la gestiunea facturilor electronice sub girul ANAF, este esenţială în actualul context şi sperăm ca noul guvern, rezultat în urma alegerilor din toamnă, să prioritizeze acest demers'', afirmă experţii.

Beneficiile vor fi multiple.

"În primul rând, va eficientiza relaţia dintre cetăţeni, firme şi stat, iar pe de altă parte va contribui la reducerea economiei subterane, un factor esenţial în depăşirea crizei economice. Gradul de colectare în România se învârte, în prezent, în jurul nivelului de 30%, cel mai scăzut din UE'', arată analiza.

Potrivit experţilor, dincolo de digitalizarea administraţiei, este nevoie ca statul să prioritizeze educaţia digitală a românilor, să organizeze prin ANOFM programe de recalificate şi training adaptate noilor realităţi economice.

Cursurile de pregătire şi, în general, digitalizarea activităţilor din economie vor permite, totodată, extinderea bazinului de resurse umane, în condiţiile în care România are aproximativ 2 milioane de oameni care formează o forţă de muncă neexploatată.

"Dezvoltarea unor soluţii flexibile de lucru va amplifica acest proces. Programul de muncă flexibil, aprobat recent de autorităţi, este un prim pas salutar în acest demers menit să reducă rata forţei de muncă inactive în economie şi să genereze un potenţial semnificativ de cerere în zona HR. Având posibilitatea de a lucra cu program redus, oamenii vor avea şansa de a dezvolta, în paralel, mai multe activităţi, iar efectele se vor vedea în creşterea activităţii economice, în dezvoltarea unor noi pieţe de produse şi servicii'', mai arată analiza Factory 4.0 & Frames. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Gherasi, editor: Oana Tilică, editor online: Ady Ivaşcu)