Traiectoria redresării economiei ar putea fi între ''V'' şi ''L'', unde revenirea economiei urmăreşte o înviorare rapidă în faza iniţială, iar ulterior se aplatizează treptat, notează Csaba Balint, membru în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale României (BNR), într-un articol publicat pe blogul Opinii BNR.

"Nu sunt un adept al abecedarului crizelor, totuşi, dacă este necesar să dau o formă traiectoriei redresării, aş opta pentru varianta care este între 'V' şi 'L', unde revenirea economiei urmăreşte o înviorare rapidă în faza iniţială, iar ulterior se aplatizează treptat, marcând şi posibile scăderi tranzitorii înainte să atingă nivelul înregistrat pre-criză. În acest sens, cred că scenariul prezentat în Raportul asupra inflaţiei - august 2020 - este o referinţă foarte utilă. Este de menţionat că cifrele prezentate în raport se referă la decalajul de producţie (gap-ul PIB) şi nu la nivelul propriu-zis al PIB-ului real (raportul urmăreşte evoluţiile economice din perspectiva dinamicii inflaţiei, astfel decalajul este mult mai important decât nivelul PIB), însă, această diferenţă în interpretarea datelor nu schimbă validitatea traiectoriei de revenire", susţine Csaba Balint.

El menţionează că experienţa ultimelor două decenii şi jumătate ne arată că, de obicei, economia românească are nevoie de circa 5-6 ani pentru a reveni la nivelul PIB pre-criză.

"5-6 ani este o perioadă foarte lungă, mai ales sub presiunea condiţiilor nefavorabile ale crizelor. Spre deosebire de cele două recesiuni majore anterioare, de această dată consensul pieţei (media opiniilor analiştilor intervievaţi de Reuters şi Consensus Economics) prevede că doi ani ar fi suficienţi pentru ca economia românească să recupereze pierderile suferite în trimestrul II 2020. Astfel, pe parcursul anului 2022, teoretic, am reuşi să revenim la PIB-ul înregistrat anterior crizei pandemice. Cu alte cuvinte, experienţa deceniilor trecute de 5-6 ani stă faţă în faţă cu aşteptarea de circa doi ani a profesioniştilor în contextul actualei crize. Personal, în continuare tind să cred că aşteptările analiştilor sunt mai aproape de adevăr, în principiu datorită caracteristicilor unice ale crizei şi măsurilor economice externe şi interne, considerate a avea o magnitudine istorică", afirmă Balint.

Economistul menţionează că acest profil al recuperării economice între "V" şi "L" este condiţionat de un set de factori.

"În primul rând, se presupune că vom reuşi să gestionăm situaţia epidemică (prin depistarea persoanelor infectate, izolare locală etc.), atât pe plan intern, cât şi la nivel global, fără a fi necesară reapelarea la măsuri de închidere generalizată ale economiilor. O altă condiţie este ca principalele economii ale lumii să beneficieze de o recuperare în linie cu aşteptările indicate de majoritatea analiştilor profesionişti. Să nu avem iluzii, dacă economia globală nu va reuşi să-şi revină, nici noi nu vom avea prea multe şanse să ieşim din situaţia dificilă cauzată de pandemie. Însă, chiar în cazul în care condiţiile de mai sus sunt îndeplinite, revenirea totuşi mai poate fi anulată prin măsuri care subminează în mod semnificativ încrederea investitorilor în economia României. De exemplu, pierderea categoriei ratingului de ţară recomandată pentru investiţii ar implica nişte costuri imense pentru toate sectoarele economiei. Numărul şi diversitatea condiţiilor care sunt necesare pentru recuperarea deplină indică faptul că economia se află în pragul unei etape foarte fragile a procesului de redresare. Dacă nu acordăm atenţia cuvenită circumstanţelor care ar putea pune în pericol revenirea, atât progresele obţinute până acum, cât şi perspectivele viitoare se pot schimba radical într-o fracţiune de secundă", mai spune Csaba Balint. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Ady Ivaşcu)