Intrarom a solicitat Consiliului Concurenţei şi Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice (ANAP) retragerea companiei de pe lista neagră a operatorilor economici care au trucat licitaţiile publice în ultimii trei ani, potrivit unui comunicat remis, miercuri, AGERPRES.

Aceasta după ce, săptămâna trecută, Consiliul Concurenţei a publicat o listă cu 35 de companii implicate în investigaţii privind trucarea licitaţiilor, pentru a veni în sprijinul autorităţilor care fac evaluarea.

"În urma articolelor de presă publicate în data de 28.08.2020, conform cărora compania Intrarom a fost inclusă în "lista neagră" a operatorilor economici care au fost implicaţi în investigaţii legate de licitaţii, elaborată de către Consiliul Concurenţei şi ANAP, Intrarom comunică faptul ca deja s-a adresat ambelor entităţi solicitând eliminarea companiei din această listă şi aşteaptă în prezent clarificări, precum şi motivarea Deciziei Comune a Consiliului Concurenţei şi ANAP cu privire la subiect", se arată în comunicat.

Intrarom susţine că este asociată în mod eronat cu ideea vinovăţiei dovedite definitiv, fără a avea niciun temei legal, neexistând nicio hotărâre judecătorească finală în acest sens.

Totodată, în listă nu este făcută nicio precizare cu privire la faptul că unele dintre societăţi au contestat deciziile Consiliul Concurenţei şi că încă mai sunt proceduri judiciare în derulare care ar putea confirma sau infirma vinovăţia acestora.

"Lista 'actualizată' nu ar trebui să conţină informaţii despre operatorii economici faţă de care nu se mai pot aplica restricţii pe diverse motive, inclusiv trecerea unui timp suficient de mare de la momentul pretinsei fapte, conform legii. Intrarom nu a avut nicio interdicţie de a participa în procedurile de achiziţie publică şi, mai mult decât atât, legea prevede în mod expres că nu se pot impune niciun fel de restricţii companiei în acest caz. "Lista neagră" nu evidenţiază eventuale alte circumstanţe atenuante reţinute în favoarea societăţilor incluse pe listă, în afară de implementarea efectivă a unui program de conformare cu regulile de concurenţă", se mai arată în comunicat.

Din punctul de vedere al companiei Intrarom, Blacklist-ul (Lista neagră) publicat de autorităţi este nelegal şi neavenit, acesta aducând semnificative prejudicii atât societăţii, cât şi concurenţei pe piaţă.

"În fapt, Intrarom a făcut obiectul unei investigaţii a Consiliului Concurenţei privind o potenţială faptă anticoncurenţială într-o procedură de achiziţie care ar fi avut loc în luna septembrie 2008 (aşadar acum aproape 12 ani), investigaţie ce s-a finalizat în iulie 2017 printr-o decizie a Consiliului Concurenţei prin care Intrarom a fost amendată fără impunerea niciunei măsuri de interdicţie de a participa la proceduri de atribuire a unui contract de achiziţie publică. Societatea a contestat decizia şi în prezent nu există nicio hotărâre definitivă de instanţă care să confirme poziţia Consiliului Concurenţei", se mai arată în poziţia companiei.

Reprezentanţii acesteia susţin că, în conformitate cu prevederile art. 171 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, situaţiile de excludere de la procedurile de achiziţie publică prevăzute de lege nu sunt aplicabile "dacă, în cazul situaţiilor, faptelor sau evenimentelor prevăzute la art. 167, a expirat o perioadă de 3 ani de la data apariţiei situaţiei, săvârşirii faptei sau producerii evenimentului relevant".

Astfel, Blacklist-ul publicat de către Consiliul Concurenţei şi ANAP nu ar trebui să conţină informaţii despre operatorii economici faţă de care nu se mai pot aplica restricţii pe diverse motive, inclusiv trecerea unui timp suficient de mare de la momentul pretinsei fapte. În cazul Intrarom, termenul de trei ani a expirat de mult timp, având în vedere că evenimentul relevant pentru care societatea a fost sancţionată a avut loc în septembrie 2008.

"Mai mult, prin publicarea Blacklist-ului se poate produce o afectare a concurenţei pe piaţă chiar de către emitenţii listei, prin punerea unui stigmat negativ, de "listă neagră", asupra unor societăţi care, deşi au fost sancţionate pentru fapte anticoncurenţiale, nu li s-au impus interdicţii şi unele dintre ele au circumstanţe care nu justifică impunerea vreunor restricţii cu privire la participarea la viitoare proceduri de achiziţie publică. Or, prin publicarea acestei Liste negre, emitenţii afectează concurenţa între participanţii la astfel de proceduri prin simplul fapt că unii dintre participanţi pleacă din start cu un stigmat negativ, deşi nu le-a fost impusă interdicţia de a mai participa la aceste proceduri şi mai mult, cum este cazul Intrarom, legea prevede expres că nu se mai pot impune restricţii dacă au trecut 3 ani de la momentul pretinsei fapte", au mai spus oficialii companiei de soluţii IT.

Potrivit acestora, listei negre îi lipsesc şi o serie întreagă de criterii/elemente care ar putea să ajute operatorul economic să îşi demonstreze credibilitatea. De exemplu, nu se evidenţiază eventualele alte circumstanţe atenuante reţinute în favoarea societăţilor incluse pe listă, în afară de implementarea efectivă a unui program de conformare cu regulile de concurenţă, cum ar fi de exemplu faptul că cifra de afaceri realizată din comercializarea produselor/serviciilor care constituie obiectul practicii anticoncurenţiale reprezintă o parte relativ redusă, de 20% din cifra de afaceri totală a Intrarom.

Vineri, AGERPRES a relatat faptul că autoritatea de concurenţă a publicat pe pagina sa de internet, pentru prima dată, lista neagră a firmelor care au fost implicate în investigaţii privind trucarea unor licitaţii publice, printre care se află şi Intrarom.

Lista conţine un număr de 35 de companii care au fost implicate în investigaţii privind trucarea de licitaţii, deciziile de sancţionare din ultimii trei ani, precum şi menţiuni cu privire la modalitatea de cooperare a acestora cu autoritatea naţională de concurenţă.

Cel mai recent caz, încheiat anul trecut, a fost cel în care Siveco România şi Intrarom au fost sancţionate pentru încălcarea Tratatului de aderare la UE prin practici concertate de împărţire a pieţei în cazul unei licitaţii organizate de APIA.

Alte companii mari de pe lista neagră sunt Electromagnetica, Energobit, Electrica, Condmag, Cis-Gaz, Armax sau Vesta Investment.

O altă companie care a reacţionat la aceste informaţii este Electrica. Reprezentanţii acesteia susţin că vor solicita Consiliului Concurenţei eliminarea sa de pe "lista neagră" întocmită de autoritate pe motiv că includerea ei pe această listă încalcă drepturile şi aduce atingere imaginii companiei, întrucât este asociată cu ideea de vinovăţie dovedită definitiv, fapt lipsit de fundament legal.

Instituţia de concurenţă a decis să publice această listă pentru a veni în sprijinul autorităţilor care fac evaluarea, potrivit unui comunicat remis AGERPRES.

Consiliul Concurenţei şi Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice (ANAP) au anunţat, recent, că au elaborat un document, "Opinie comună", care clarifică modalităţile prin care o companie care a fost sancţionată pentru participarea la o înţelegere de tip cartel vizând trucarea de licitaţii poate fi reabilitată dacă se află în situaţia de a fi exclusă de la o procedură de atribuire.

Astfel, compania poate prezenta autorităţii contractante decizii emise de Consiliul Concurenţei în ultimii trei ani care dovedesc că a colaborat cu instituţia prin aplicarea la politica de clemenţă şi/sau recunoaştere a faptei anticoncurenţiale, precum şi dovezi privind elaborarea şi implementarea unui program de conformare cu legislaţia din domeniul concurenţei, în concordanţă cu Ghidul privind conformarea cu regulile de concurenţă.

În acelaşi timp, autorităţile contractante au libertatea de a evalua de la caz la caz măsurile luate de operatorii economici şi dovezile prezentate de aceştia. AGERPRES/(AS - autor: Florentina Cernat, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dãdârlat)