Boloş: Ne-am propus ca în viitorii şapte ani să valorificăm în beneficiul românilor resursele pe care UE ni le pune la dispoziţie
Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş, afirmă că autorităţile şi-au propus să valorifice în viitorii şapte ani resursele pe care Uniunea Europeană le pune la dispoziţia României în beneficiul populaţiei şi să se orienteze către domeniile cheie.
Conform unui comunicat remis AGERPRES, ministrul a participat miercuri la o dezbatere pe marginea Acordului de Parteneriat privind gestionarea fondurilor europene pentru perioada 2021-2027, a şaptea din seria consultărilor publice referitoare la viitoarea perioadă de programare, organizată de MFE.
"Acordul de Parteneriat oferă viziunea strategică a României în domeniul politicii de coeziune pentru următoarea perioadă de programare 2021-2027. Ne-am propus ca în viitorii şapte ani să valorificăm resursele pe care Uniunea Europeană ni le pune la dispoziţie în beneficiul românilor şi să ne orientăm către domeniile cheie, convergente şi cu impact real pentru calitatea şi bunăstarea tuturor", a declarat, în debutul reuniunii, ministrul Marcel Boloş.
La rândul său, Adrian Mariciuc, secretar de stat în MFE, a subliniat că ultimul Consiliu European a adus schimbări majore în ceea ce priveşte abordarea privind Acordului de Parteneriat, fiind solicitată elaborarea unui document suplu, asumat, nu mai mare de 35 de pagini, dar care să fie cuprinzător.
"Mai mult, în urma negocierilor cu Comisia Europeană, România a obţinut menţinerea regulii n+3 pentru primii şase ani ai aceste perioade de programare şi n+2 pentru anul 2027. Astfel, vom putea atrage banii europeni până la finalul anului 2029. În plus, România are un nou obiectiv specific, Fondul de Tranziţie Justă, căruia ţara noastră va trebui să îi răspundă pe măsură. Totodată, pe zona de transfer de resurse, va fi posibil transferul de până la 20% din alocarea FSE+ către FEDR (Fondul European de Dezvoltare Regională n.r)", a declarat Adrian Mariciuc.
Conform comunicatului, la dezbatere au participat peste 150 persoane din mediul academic, societatea civilă, antreprenori, reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale şi locale, dar şi experţi din cadrul MFE. În total, la cele nouă dezbateri, vor lua parte peste 1.100 de persoane, care vor putea lua cuvântul în cadrul acestora, dar vor trimite şi sugestiile lor în scris pentru îmbunătăţirea drafturilor actuale publicate pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene.
Acordul de Parteneriat reprezintă documentul strategic naţional, negociat de România cu Comisia Europeană, care stabileşte obiectivele tematice de dezvoltare şi alocarea indicativă a fondurilor europene în perioada de programare 2021 - 2027. Acesta va fi cel de-al treilea Acord de Parteneriat pe care România îl va semna cu Comisia Europeană de la aderarea la UE.
Cu cinci Obiective de Politică (OP), un Obiectiv Specific aferent Fondului pentru Tranziţie Justă şi alte mecanisme de asigurare a complementarităţilor şi sinergiilor între programe şi fonduri cu alte instrumente ale UE, Acordul de parteneriat stabileşte principalele direcţii de dezvoltare.
Obiectivele de Politică sunt: OP 1 - O Europă mai inteligentă - 4,92 miliarde euro (FEDR); OP 2 - O Europă mai ecologică - 7,135 miliarde euro (FEDR) + 1,087 miliarde euro (Fondul de coeziune-FC): OP 3 - O Europă mai conectată - 2,978 miliarde euro (FEDR) + 2,24 miliarde euro (FC); OP 4 - O Europă mai socială - 2,674 miliarde euro (FEDR) + 6,649 (Fondul Social European-FSE+); OP 5 - O Europă mai apropiată de cetăţenii săi - 0,63 miliarde euro (FEDR); OS FTJ - 1,766 miliarde euro ( Fondul pentru o tranziţie justă -FTJ)
În perioada de programare 2021-2027 România va beneficia de 85 miliarde euro, dintre care 30,05 miliarde euro îi revin Politicii de Coeziune, 30,46 miliarde euro - Facilităţii de Rezilienţă şi Relansare, 19,34 miliarde euro - Politicii Agricole şi 5 miliarde euro pentru instrumentul SURE.
În următorii şapte ani, Politica de Coeziune va viza îmbunătăţirea competitivităţii şi susţinerea inovării, promovarea investiţiilor verzi, adaptarea la schimbările climatice, asigurarea accesibilităţii persoanelor şi conectivităţii oraşelor, dar şi dezvoltarea serviciilor publice de calitate în beneficiul cetăţenilor.
Cele 30,5 miliarde euro alocate Politicii de Coeziune în viitoarea perioadă de programare vor fi împărţite astfel: 19 miliarde de euro (55% din buget) provin din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), fiind dedicate în special digitalizării, dezvoltării durabile, incluziunii sociale ori sănătăţii; 6,07 miliarde (26%) reprezintă Fondul Social European (FSE+), prin care vor fi sprijinite incluziunea socială, sănătatea, educaţia şi ocuparea forţei de muncă; 4,49 miliarde de euro (14% din buget) provin din Fondul de Coeziune şi sunt alocaţi pentru a dezvolta domeniul transportului şi va sprijini dezvoltarea durabilă; 1,76 miliarde euro (5%) vor fi alocaţi pentru Fondul European Tranziţie Justă pentru a sprijini diversificarea economică a celor mai afectate regiuni.AGERPRES/(AS-editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ada Vîlceanu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
ANM: Cod galben de vânt pe raza a 13 județe, luni, vremea se răcește și plouă până joi
Meteorologii au emis, duminică, o atenționare Cod Galben de intensificări ale vântului, ce vizează, luni, un număr de 13 județe. Potrivit Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), luni, 21 septembrie, între orele 12:00 - 21:00, vântul va avea intensificări în Oltenia, centrul și sudul Moldovei, Munții Banatului, jumătatea de vest
Nazare: Consolidarea fiscală nu este destinația. Este fundația de pe care trebuie să începem următoarea etapă de dezvoltare
România nu poate alege între consolidare și creștere, are nevoie de amândouă, trebuie să reducă cheltuielile ineficiente și să organizeze mai bine marile servicii publice, dar trebuie în același timp să protejeze investițiile, infrastructura, apărarea, energia și conectarea economică a țării, a declarat, sâmbătă, ministrul interimar al Finanțelo
Patru companii din zece nu au politici de restricționare a utilizării aplicațiilor AI din afara platformelor aprobate (raport)
Aproape trei sferturi dintre companiile globale (73%) integrează tehnologii AI, însă 40% nu au politici care să restricționeze utilizarea aplicațiilor de acest tip din afara proceselor sau platformelor aprobate, potrivit cercetării Eset SMB Cyber Readiness Index 2026, publicată recent într-un articol de pe blogul din România al producătorului de soluții ant
Romsilva alocă aproape 2,4 milioane de lei pentru servicii de amenajare a pădurilor din Hunedoara
Direcția Silvică Hunedoara, sucursală a Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva, intenționează să achiziționeze servicii de amenajare a pădurilor pentru Ocolul Silvic Brad, pe o suprafață de 18.486,87 hectare, valoarea estimată a contractului fiind de 2,38 milioane de lei, fără TVA, potrivit unui anunț de participare publicat în Sistemul Electronic de Achiziții
Ministerul Finanțelor a suplimentat cu peste 1 miliard de lei limita de cheltuieli pentru plata compensărilor la energie
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a avizat suplimentarea limitei de cheltuieli a Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale cu 1,058 miliarde de lei, pentru asigurarea plăților care trebuie efectuate în luna septembrie 2026, a anunțat sâmbătă Ministerul Finanțelor. Potrivit sursei citate, cea mai mare parte a sumei, r
Nazare a discutat cu omologul său italian despre consolidarea finanțelor publice și combaterea evaziunii fiscale
România și Italia vor să intensifice cooperarea în domenii precum combaterea evaziunii și fraudei fiscale, digitalizarea administrației fiscale și dezvoltarea unor servicii publice și financiare mai simple și mai accesibile, a anunțat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, în urma discuției cu omologul său italian, Giancarlo Giorgetti. Minis
Hidroelectrica vrea să cumpere servicii de asigurare a răspunderii profesionale cu peste 8 milioane de lei
Hidroelectrica alocă, din fonduri proprii, 8,36 milioane de lei, fără TVA, pentru servicii de asigurare de răspundere civilă profesională a membrilor Consiliului de Supraveghere și ai Directoratului companiei, inclusiv a președinților, potrivit unui anunț de participare publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP). Conform documentației, o
Nazare: BID are în vedere o contribuție de 100 de milioane de euro la fondul RoBOOST
Banca de Investiții și Dezvoltare a României (BID) are în vedere o contribuție de 100 de milioane de euro la RoBOOST, noul fond de fonduri destinat finanțării startup-urilor, IMM-urilor și companiilor românești aflate în diferite etape de creștere, a anunțat, vineri, ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare. Acesta participă
Fitch spune că România ar putea fi retrogradată la 'junk' dacă se prelungește criza politică
România este într-o cursă contracronometru pentru a evita retrogradarea la categoria 'junk' (nerecomandat pentru investiții - n.r.), în contextul în care o criză politică prelungită pune în pericol credibilitatea fiscală, a declarat Malgorzata Krzywicka, analistă la agenția de evaluare financiară Fitch Ratings, pentru Bloomberg.
CNPP: Toate situațiile semnalate de Curtea de Conturi vor fi verificate; eventualele diferențe de drepturi, soluționate potrivit legii
Rezultatele auditului financiar efectuat de Curtea de Conturi asupra situațiilor financiare ale Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP) pentru anul 2024 sunt tratate cu maximă seriozitate, iar toate situațiile semnalate vor fi verificate, astfel încât eventualele diferențe de drepturi să fie identificate și soluționate potrivit legii, precizează CNPP, într
CONAF cere autorităților să publice câte firme sunt vizate de noile obligații privind ambalajele
Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) solicită autorităților să estimeze și să publice numărul operatorilor economici vizați de noile obligații europene privind ambalajele, defalcat pe clase de mărime, în condițiile în care regulamentul european se aplică din august. Potrivit unui comunicat al organizației, transmis vineri AG
România susține consolidarea cooperării internaționale și a finanțării europene pentru dezvoltarea energiei nucleare (minister)
La nivel european sunt necesare instrumente de finanțare mai concrete pentru noile proiecte nucleare, precum și proceduri mai rapide și mai simple pentru aprobarea ajutorului de stat, susține secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi. Potrivit unui comunicat al ministerului, la reuniunea ministerială anuală sub egida OCDE, România a
CNAIR solicită amânarea aplicării TollRo până la 1 aprilie 2027
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a solicitat Ministerului Transporturilor și Infrastructurii (MTI), cu informarea premierului, prorogarea până la 1 aprilie 2027 a termenului de aplicare a sistemului TollRo și a rovinietei, în condițiile în care sistemul se află încă în etapa de pilotare.
ANAF Antifraudă: 4 milioane de țigarete netimbrate, descoperite la un autotren intrat în România prin Nădlac
Inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală au identificat 4 milioane de țigarete netimbrate într-un autotren care a intrat în România prin zona PTF Nădlac, transportul fiind efectuat pe ruta Țările de Jos - România, potrivit unui comunicat de presă al ANAF. Autotrenul a fost verificat pe autostrada A1, în proximitatea PTF N
Noul episod de incertitudine politică găsește România cu deficitul în scădere, dar cu firmele sub presiune (analiză)
România intră într-o nouă perioadă de instabilitate politică într-un moment economic extrem de sensibil: deficitul bugetar și inflația au început să scadă, dar industria pierde locuri de muncă, costurile de finanțare rămân ridicate, iar companiile resimt efectele cumulate ale fiscalității, consumului slab și lipsei de predictibilitate, avertizea






