Deficitul balanţei comerciale cu produse agroalimentare a fost de 807,3 milioane de euro, în primele cinci luni ale anului 2020, în scădere cu 13,2% faţă de aceeaşi perioadă din 2019, potrivit datelor centralizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), transmise la solicitarea AGERPRES.

În perioada similară a anului trecut, România a înregistrat un deficit pe acest sector de 930,6 milioane de euro.

Pe relaţia cu Uniunea Europeană, România a consemnat un sold negativ de 1,51 miliarde de euro (plus 11,5%) în primele cinci luni ale anului, însă în comerţul cu ţările extracomunitare a înregistrat un excedent de 703,6 milioane de euro (65,8%). În 2019, perioada analizată, deficitul pe schimburile intra-comunitare a fost de 1,354 miliarde de euro, în timp ce pe ţările terţe excedentul a totalizat 424 milioane de euro.

Potrivit datelor MADR, în perioada ianuarie-mai a.c., exporturile s-au majorat cu 12,4%, până la 2,928 miliarde de euro, în timp ce importurile au crescut cu 5,7%, însumând 3,735 miliarde de euro.

"În condiţiile în care livrările intra-UE au avansat timid (+0,7%), iar deficitul schimburilor intracomunitare s-a adâncit la 1,5 miliarde euro, exporturile către ţările terţe s-au menţinut pe trend ascendent (+31,8%), favorizând reducerea deficitului comercial global faţă de perioada de referinţă din 2019. Scăderea soldului negativ al balanţei a fost posibilă în principal datorită exporturilor majorate de porumb (+135,4 milioane de euro), grâu (+74,6 milioane de euro) şi orz (47,9 milioane de euro), precum şi livrărilor sporite intra-UE de rezerve de tutun (+146,2 milioane de euro) şi ţigări (+38,9 milioane de euro)", susţin reprezentanţii MADR.

De asemenea, în perioada analizată, au mai crescut exporturile de brânzeturi (+4,8 milioane de euro), cârnaţi, salamuri şi produse similare (+4,8 milioane de euro), preparate alimentare (+4,1 milioane de euro) şi sosuri şi condimente (+1,1 milioane de euro).

Pe de altă parte, exporturile de seminţe de floarea-soarelui au înregistrat o scădere cu 42,8 milioane de euro, în primele cinci luni ale anului, la fel şi cele de ulei de floarea-soarelui, cu 11,6 milioane de euro, livrările de animale vii din specia bovine s-au diminuat cu 8,7 milioane euro, iar cele din specia ovine sau caprine, cu 8 milioane de euro).

Tot pe minus s-au mai aflat şi exporturile de boabe de soia (-6,4 milioane de euro), ape care conţin zahăr sau alţi îndulcitori (-6 milioane de euro), carnea de pasăre (-5,2 milioane de euro), preparate şi conserve din carne (-3,4 milioane de euro), păsări vii (-2,5 milioane euro), lapte şi smântână (-2,2 milioane de euro), miere naturală (-2,2 milioane de euro), ciocolată (-1,9 milioane de euro), turte din extracţia uleiurilor vegetale (-0,8 milioane de euro) şi produse de brutărie, patiserie şi biscuiţi (-0,6 milioane de euro).

În ceea ce priveşte importurile de produse agroalimentare, în primele cinci luni ale anului au consemnat creşteri importurile de porumb, cu 83,8 milioane de euro, dar şi cele de carne de porc (+40,1 milioane. euro), boabe de soia (+30,6 milioane de euro), mere, pere şi gutui (+15,4 milioane euro), brânzeturi (+13,9 milioane de euro), citrice (+12,8 milioane de. euro), preparate pentru hrana animalelor (+10,5 milioane de euro), banane (+8,7 milioane de euro), tutun prelucrat (+6,1 milioane de euro), grâu (+4,8 milioane de euro), seminţe de floarea-soarelui (+3,5 milioane de euro), ape care conţin zahăr sau alţi îndulcitori (+2,3 milioane de euro), carne de pasăre (+1,5 milioane de euro), animale vii din specia porcine (+1,1 milioane de euro) şi produse de brutărie, patiserie şi biscuiţi (+0,4 milioane de euro).

Datele statistice ale Ministerului Agriculturii mai arată că în perioada analizată au fost în scădere importurile de zahăr (-27,4 milioane de euro), turte de soia (-21,3 milioane de euro), preparate alimentare (-7,7 milioane de euro), ciocolată (-6,1 milioane de euro), alcool etilic nedenaturat cu titru de min. 80% (-2,4 milioane de euro), cafea (-2,2 milioane de euro), legume în stare proaspătă sau refrigerată (-2,1 milioane de euro), tomate (-2,1 milioane de euro), plante vii (-1,9 milioane de euro) şi tutun brut (-0,2 milioane de euro).

În topul produselor agroalimentare exportate în ţările UE şi terţe, cele mai multe încasări au fost consemnate la cereale, circa 1,136 miliarde de euro pentru 5,691 milioane de tone, fiind urmate de produsele din tutun, cu 559,46 milioane de euro (24.632 tone) şi seminţele şi fructele de plante oleaginoase; seminţe şi fructe diverse; plante industriale şi medicinale; paie şi furaje, cu 273,87 milioane de euro (623.805 tone).

În schimb, la importuri, carnea şi organele comestibile ocupă prima poziţie cu o valoare de 374,37 milioane de euro pentru o cantitate de 182.578 tone. De asemenea, în primele cinci luni din acest an, s-au mai importat 385.687 tone de fructe comestibile; coji de citrice sau de pepeni, în valoare de 330,26 milioane de euro şi 1,33 milioane de tone de cereale, în valoare de 298,29 milioane de euro.

UE a fost principalul partener în comerţul agroalimentar al României: livrările către această destinaţie au avut o pondere valorică de 55,8% din total exporturi, iar achiziţiile de produse agroalimentare din statele membre au reprezentat 84,2% din total importuri.

România a înregistrat în 2019 un deficit de 1,225 miliarde de euro în comerţul cu produse agroalimentare, în creştere cu peste 8% faţă de 2018, când s-a cifrat la 1,133 miliarde de euro, conform datelor anunţate de Ministerului Agriculturii. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: George Bănciulea, editor online: Simona Aruştei)