Românii au descoperit că pot avea în această perioadă 1001 de atracţii în propria ţară, nu doar clasicele destinaţii, Litoral şi Valea Prahovei, o bună parte dintre ei optând pentru turismul verde, în natură, unde beneficiază de condiţii de izolare, iar câştigătorii sunt de departe Delta Dunării ca regiune şi turismul rural şi agroturistic ca formă de turism, susţine Traian Bădulescu, consultant în acest domeniu.

"Aşa cum am estimat încă de la izbucnirea pandemiei Covid-19, era evident că românii vor călători în acest an preponderent în propria lor ţară. Preferinţele pentru turismul intern sunt, în prezent, o tendinţă înregistrată pe plan mondial. Însă România are şi un avantaj, numărându-se printre ţările cu potenţial turistic mare, dar şi cu un turism intern dezvoltat. În sezonul de vară am observat două tendinţe pe partea de turism intern. O parte dintre turişti aleg Litoralul românesc, aşa cum este normal în această perioadă, iar o altă parte optează pentru turismul verde, în natură, unde beneficiază de condiţii de izolare. În această a doua situaţie, mulţi români au avut ocazia să redescopere o altă Românie, cu foarte multe obiective şi atracţii turistice", afirmă Traian Bădulescu într-o declaraţie pentru AGERPRES.

Consultantul a realizat o analiză despre tendinţele în turismul intern în această perioadă.

În opinia sa, foarte mulţi turişti au ales în premieră, în acest an, Delta Dunării, deoarece regiunea nu a fost aproape deloc afectată de pandemie, este o rezervaţie naturală, unică în Europa, dar în acelaşi timp are şi litoral, în special la Sfântu Gheorghe şi Sulina.

"Pe partea de turism rural, majoritatea turiştilor caută pensiuni construite în stil tradiţional, care asigură un cadru natural deosebit şi, fireşte, condiţii de securitate şi de siguranţă. La ora actuală, ca tendinţă nouă, mulţi turişti nu îşi mai petrec doar weekend-urile la pensiuni, ci aleg să-şi petreacă sejururi complete, de 6-7 nopţi. Foarte multe pensiuni care oferă condiţii de calitate au grad de ocupare foarte ridicat până în luna septembrie. De altfel, ca tendinţă, majoritatea turiştilor fac acum rezervări pe ultima sută de metri, cu excepţia pensiunilor rurale şi a Deltei Dunării, unde se fac rezervări din timp, şi pentru lunile septembrie - octombrie", spune consultantul în acest domeniu.

Într-un top al celor mai solicitate regiuni turistice, pe primul loc se află în continuare litoralul românesc, ca număr de turişti, deoarece reprezintă o formă de turism de masă, asigură plajă şi mare şi are şi cele mai multe locuri de cazare. "Imediat după Litoral, Delta Dunării a înregistrat o creştere extraordinar de mare. Atât pensiunile şi vilele, precum şi hotelurile din Deltă sunt foarte solicitate, mai ales în weekend-uri multe dintre ele având un grad de ocupare de 100%. Alte regiuni cu turism rural dezvoltat solicitate mult sunt Bran-Moieciu, Mărginimea Sibiului, Oltenia de sub Munte, Munţii Apuseni, Ţinutul Secuiesc şi Maramureş. De asemenea, a luat amploare şi turismul rural din proximitatea Bucureştiului, şi aici mă refer la zone precum Snagov, Comana, Măgureni de Prahova, Satul Banului sau Valea Prahovei în sine", apreciază sursa citată.

Alte forme de turism care iau amploare în această perioadă sunt turismul ecumenic, cu cazare la mănăstiri, turismul de drumeţie, turismul la cort, în campinguri, turismul vitivinicol sau turismul în locuri spirituale, istorice sau energetice precum Sarmizegetusa, Munţii Buzăului - Ţara Luanei, platoul Bucegilor, Munţii Retezat. Românii au revenit la circuitele interne de 2-4 zile, pe diverse tematici, pe care le fac cu autocarul şi cu ghizi autorizaţi.

Pe de altă parte, Bădulescu afirmă că sunt şi regiuni turistice şi tipuri de turism care au înregistrat o scădere considerabilă. Marile oraşe precum Bucureşti, Braşov, Sibiu sau Cluj înregistrează un trafic turistic redus, ţinând cont că România nu mai are momentan turism de evenimente, de city break sau incoming decât la un nivel foarte mic.

"De asemenea, staţiuni montane gen Poiana Braşov sau Predeal au adeseori un grad de ocupare de doar 20-25%. Multe hoteluri de oraş sau din staţiuni montane au ajuns să facă şi reduceri de până la 40%, ceea ce nu se întâmpla în trecut, pentru a-şi atrage clienţii. Cel mai de câştigat au, în prezent, structurile de cazare mici, din zonele verzi, precum pensiunile rurale, agroturistice, vilele şi hotelurile mici. Practic, agenţiile de turism specializate pe turism intern au ieşit cel mai în câştig în această perioadă grea, de supravieţuire", afirmă acesta.

Bădulescu consideră că atât autorităţile cât şi populaţia ar trebuie să aibă mai multă încredere în potenţialul turistic al propriei ţări dacă vrem să atragem turişti de pe alte meleaguri.

"De mult timp îmi place să spun că nu poţi promova un produs dacă nu îl cunoşti, nu îţi place şi nu ai încredere în el. La fel cum o companie va fi de succes dacă vor avea încredere în ea atât proprietarii şi managerii, cât şi angajaţii, la fel se aplică şi la scară mai mare, în cazul unei ţări. Dacă autorităţile şi populaţia nu au încredere în potenţialul propriei ţări, atunci cum să aibă încredere alţii? Iar acum românii redescoperă destinaţia turistică România. Şi este bine să pornim la drum cu ceea ce avem, nu cu ceea ce va fi. Consider că nu stăm deloc mai prost decât Bulgaria la capitolul infrastructură rutieră. Nu suntem nici ultimii la capitolul servicii. Însă nu ştim să ne promovăm, nu gândim pe termen mediu şi lung şi nu avem încredere în propriul produs turistic", consideră consultantul în turism.

El menţionează că toate studiile realizate de specialişti internaţionali în turism, de la Organizaţia Mondială a Turismului, care a şi oferit României în urmă cu 15 ani un masterplan, de la Consiliul Mondial al Turismului şi Călătoriilor sau de la firma spaniolă THR, care a creat brandul turistic al României având ca logo frunza, au recomandat ieşirea pe pieţele internaţionale cu turismul cultural, ecologic şi rural, cu cel balnear şi de sănătate, dar şi cu cel al evenimentelor (MICE- Meetings, Incentives, Congresses & Events).

"Pe partea de turism balnear şi de turism de evenimente avem încă multe restricţii cauzate de pandemie, dar rămânem cu celelalte forme de turism. În cadrul acestor forme de turism avem câteva produse de nişă, unice pentru România, precum Delta Dunării, regiunile Maramureş, Bucovina sau Mărginimea Sibiului, legenda lui Dracula, oraşele săseşti din Transilvania, care pot fi promovate în forţă şi pe pieţele externe", spune Bădulescu.

Deşi turismul românesc s-a dezvoltat mult în ultimii 10-15 ani, este o realitate că acesta a crescut mai ales raportat la outgoing (plecările din ţară) şi turism intern (concediile românilor în ţară), apreciază acesta. "Outgoing-ul înseamnă de fapt import de servicii. Noi, românii, importăm turism sau îl vindem la noi în ţară. Însă nu suntem (încă) în stare să ne exportăm propria industrie turistică şi - practic - imaginea ţării. Incoming-ul, exportul de servicii, deci aducerea de turişti străini în România, crescuse în ultimii ani, dar destul de puţin. Sub outgoing sau turism intern. Nu văd nimic rău în faptul că românii pleacă peste hotare sau îşi petrec vacanţele în propria ţară. Ideea e cum reuşim să-i aducem pe alţii să vadă România şi să lase aici bani. Pentru că aici avem o problemă: atât potrivit statisticilor Organizaţiei Mondiale a Turismului (OMT), cât şi alte Consiliului Mondial al Turismului şi Călătoriilor, România se află pe unul din ultimele locuri într-un top al destinaţiilor cu potenţial turistic, la capitolul încasări din turism pe cap de locuitor. Deci nu ştim să scoatem banii din buzunar străinilor. Când spun asta nu mă refer la "tunuri" cu preţuri mari şi la mentalitatea perdantă, de genul "îl prind, îl jecmănesc acum şi mai vedem apoi, treaba lui dacă nu mai vine", deşi este încă o realitate. Ci mă refer la o strategie coerentă de dezvoltare a entertainment-ului, a industriei de suveniruri etc. Oricum, sunt sigur că şi evaziunea fiscală este încă destul de ridicată, având în continuare "la negru" zeci de mii de locuri de cazare", avertizează consultantul în turism.

În concluzie, Traian Bădulescu afirmă că agenţiile de turism specializate pe turism intern au ieşit cel mai în câştig în această perioadă grea, de supravieţuire, iar românii au descoperit că pot avea 1001 de atracţii în propria ţară, lăsând la o parte deja clasicele litoral şi Valea Prahovei, care oricum sunt extrem de solicitate. "Sper ca revenirea către turismul intern să constituie un rodaj pentru proprietarii şi pentru lucrătorii din turism, care îi va pregăti pe aceştia pentru un incoming la adevărata valoare a ţării, măcar în perspectiva anilor 2022-2023. De asemenea, sper ca turiştii români să capete încredere mai mare în România, iar autorităţile române să investească mai mult în infrastructură. Pentru că avem încă probleme, pornind de la lipsa autostrăzilor sau a toaletelor publice pe traseele turistice, până la probleme punctuale. De exemplu, peştera Scărişoara nu are o scară adecvată, care să asigure accesul turiştilor, desi este un obiectiv extrem de cunoscut", subliniază consultantul în turism, Traian Bădulescu. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Andreea Marinescu, editor online: Irina Giurgiu)