Obiectivul nostru primordial şi imediat este să asigurăm realimentarea lacului Nuntaşi din judeţul Constanţa, dar totul depinde de Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD), care trebuie să ne trimită o notificare scrisă prin care ne solicită intervenţia într-o zonă pe care o au în administrare, a scris miercuri, pe Facebook, Ervin Molnar, directorul general al Administraţiei Naţionale "Apele Române" (ANAR).

Miercuri, prefectul judeţului Constanţa, George-Sergiu Niculescu, a postat pe propria pagină de Facebook imagini cu lacul Nuntaşi, aproape secat, suprafaţă care se întinde pe mai mult de 800 de hectare.

"În urma discuţiilor pe care le-am avut cu domnul Bogdan Bola, directorul de la Apele Romane Dobrogea-Litoral am hotârât să salvăm Lacul Nuntaşi, din judeţul Constanţa. În calitate de gospodari ai apelor, dar şi de pe poziţia unei instituţii care deţine monopol strategic în gestionarea resurselor de apă, chiar dacă acest lac nu este în administrarea noastră, avem datoria în primul rând morală şi nu numai, de a ne implica cu toate forţele şi resursele de care dispunem, să îl readucem la statutul său de altădată. Totul depinde, însă, de colegii noştri de la Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. Este nevoie de o simplă notificare scrisă prin care ne solicită intervenţia într-o zonă pe care ei o au în administrare. Odată ce avem acordul lor scris, ne mobilizam forţele, oameni şi utilaje şi le oferim suportul de care au nevoie", a subliniat Molnar.

Potrivit oficialului, lucrările de intervenţie pentru decolmatarea lacului afectat vor fi realizate pe parcursul a două-trei luni.

"Cu sprijinul colegilor mei de la Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral, chiar de săptămâna viitoare, putem să începem intervenţia. Este vorba despre două utilaje, un excavator cu braţ lung de 18 metri şi un buldoexcavator, pe care le putem folosi pentru decolmatarea celor două canale, acum complet obturate. În două-trei luni, vom reuşi să readucem apă în lac şi, în acest fel, vom reface secţiunilor de scurgere a apelor. Astăzi, lacul Nuntaşi a rămas doar o bucată de pământ arid, într-o zonă sălbatică, care altădată bucura turiştii cu o floră şi faună deosebită. Nu mai vorbim despre proprietăţile terapeutice ale lacului de altădată al cărui nămol concura cu cel de la Techirghiol. Veţi vedea, însă, cât de schimbat va fi după intervenţia noastră! Dar nu o să ne oprim aici. Dacă colegii noştri de la ARBDD îşi vor dori acelaşi lucru, noi, cel puţin, suntem hotărâţi să mergem mai departe şi să solicităm sprijin tuturor autorităţilor competente din domeniu să întreprindă de urgenţă toate măsurile necesare pentru a reface acest lac. Obiectivul nostru primordial şi imediat este să asigurăm realimentarea lacului. Este mare păcat că un lac de o suprafaţă de peste 850 hectare să ajungă să sece aproape complet", a precizat şeful ANAR.

Acesta a adăugat că lacul Nuntaşi face parte din zona protejată a complexului Razim-Sinoe, iar planurile ANAR vizează o colaborare pe termen lung cu ARBBDD, ONG-uri şi alte instituţii pentru scrierea unui proiect cu finanţare europeană.

"Acum 7 ani, nivelul în lac era de peste 2 metri. În aprilie, specialiştii noştri evaluau un nivel al apei de aproape jumătate de metru. Diferenţa de nivel este evidentă. Este clar că acest proces de colmatare a condus la apariţia acestui fenomen de secare a lacului, în care şi flora şi fauna au fost puternic afectate. Vorbim de un lac care face parte din zona protejată a complexului Razim-Sinoe. De aceea, voi reuni, la rândul meu, toate instituţiile competente pentru a găsi împreună soluţii ca să refacem ecosistemul acestui lac, puternic afectat de lipsa apei. Mai mult, ne oferim expertiza şi sprijinul nostru colegilor de la ARBDD pentru a extinde colaborarea şi cu alte instituţii, inclusiv cu ONG-uri interesate. Sunt deschis pentru un parteneriat cu mai multe instituţii care să ne ofere soluri viabile şi o viziune pe termen mediu şi lung. Eventual, putem gândi scrierea unui proiect de finanţare europeană care să atragă fonduri europene în zonă", a apreciat Ervin Molnar. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)