Arderea miriştilor şi a resturilor vegetale pe terenul arabil, precum şi a vegetaţiei pajiştilor permanente este interzisă, iar fermierii care au solicitat plăţi directe în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin riscă sancţiuni care vizează reducerea sau chiar excluderea de la plată, informează Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

"Interdicţia arderii miriştilor şi a resturilor vegetale pe terenul arabil, precum şi a vegetaţiei pajiştilor permanente este o normă promovată prin măsuri legislative, care contribuie la stabilizarea sau reducerea concentraţiilor de gaze cu efect de seră şi este important ca fermierii să conştientizeze că arderea miriştilor, a resturilor vegetale rezultate după recoltarea culturilor de pe terenurile arabile are consecinţe negative asupra solului şi mediului înconjurător", precizează APIA într-un comunicat transmis AGERPRES.

Potrivit APIA, una dintre cerinţele obligatorii pentru fermieri aferentă standardului pentru bunele condiţii agricole şi de mediu ale terenurilor GAEC 6, "Menţinerea nivelului de materie organică din sol, inclusiv interdicţia de a incendia miriştile arabile", încadrat în domeniul "Mediu, schimbări climatice, bunele condiţii agricole ale terenurilor", aspectul "Sol şi stoc de carbon", se referă la interdicţia arderii miriştilor şi a resturilor vegetale pe terenul arabil, precum şi a vegetaţiei pajiştilor permanente.

În anul de cerere 2020, totalul suprafeţei de teren arabil şi pajişti permanente arsă de către fermierii care au încălcat cerinţa obligatorie GAEC 6.2 (Este interzisă arderea miriştilor şi a resturilor vegetale pe terenul arabil, precum şi a vegetaţiei pajiştilor permanente), aferentă standardului pentru bunele condiţii agricole şi de mediu ale terenurilor GAEC 6 "Menţinerea nivelului de materie organic din sol, inclusiv interdicţia de a incendia miriştile arabile" este de 2.031,03 hectare.

Datele APIA arată că în lunile februarie, martie şi aprilie s-au înregistrat cele mai mari suprafeţe arse, respectiv în februarie: 824,34 ha, martie - 290,17 ha şi aprilie - 561,99 ha.

"Arderea mirştilor şi a resturilor vegetale afectează sechestrarea carbonului în sol. Astfel, creşte riscul la eroziune şi în atmosferă se degajă CO2, conducând la amplificarea gazelor cu efect de seră. Fermierii trebuie să devină conştienţi că intensificarea producerii incendiilor miriştilor şi resturilor vegetale pe terenul arabil creşte riscul la eroziune a solului şi în atmosferă se degajă CO2, conducând la amplificarea gazelor cu efect de seră", precizează agenţia.

Pentru a întări măsurile de verificare a respectării standardului menţiomat de către fermieri, APIA a încheiat Protocolul de colaborare cu Garda Naţională de Mediu (GNM) şi cu Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU), în baza căruia părţile se angajează să colaboreze pentru creşterea eficienţei acţiunilor de control privind respectarea de către fermierii care solicită sprijin financiar din fonduri europene şi naţionale a bunelor condiţii agricole şi de mediu, referitoare la arderea miriştilor şi a resturilor vegetale pe terenul arabil şi la arderea pajiştilor permanente, pentru protejarea mediului împotriva poluării şi prevenirea incendiilor.

Potrivit Protocolului de colaborare, reprezentanţii GNM/IGSU localizează incendiul prin intermediul unei aplicaţii informatice pusă la dispoziţie de către APIA, iar între reprezentanţii GNM/IGSU şi cei ai APIA având loc schimbul de informaţii referitoare la locul producerii arderilor (localitatea, localizarea aproximativă în teren, elemente de orientare în teren sau adresa), momentul în care s-a produs sau semnalat arderea (data şi ora), respectiv natura culturilor/miriştilor afectate şi/sau datele de identificare ale fermierului/fermierilor.

Ulterior, informaţiile sunt transmise prin e-mail, însoţite de marcarea zonei în care s-a produs arderea miriştilor şi a resturilor vegetale ori a vegetaţiei pajiştilor permanente (print-screen-ul din aplicaţia informatică). Reprezentanţii APIA întreprind vizite în teren, identifică şi comunică reprezentanţilor GNM/IGSU datele de contact ale fermierului/fermierilor pe terenul căruia / cărora a avut loc arderea, efectuează verificări la faţa locului în scopul întocmirii raportului/rapoartelor de control şi realizează fotografii relevante.

"Respectarea cerinţei GAEC 6.2 se verifică la nivelul parcelei agricole a fermierilor care au depus cereri unice de plată, elementul de control reprezentându-l existenţa unor indicii privind arderea miriştilor sau a resturilor vegetale pe terenul arabil, precum şi a vegetaţiei pajiştilor permanente, potrivit Anexei nr. 2 din Ordinul MADR nr. 999/2016 privind aprobarea sistemului de sancţiuni administrative pentru ecocondiţionalitate aplicabil schemelor şi măsurilor de sprijin pentru fermieri începând cu anul 2016, cu modificările şi completările ulterioare. (...) "În situaţia în care nu sunt respectate normele privind ecocondiţionalitatea în orice moment în cursul anului calendaristic în cauză şi când respectiva neconformitate este rezultatul unei acţiuni sau omisiuni direct imputabile beneficiarului care a solicitat plăţi în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin privind schemele de plăţi directe sunt aplicate sancţiuni administrative sub forma unor reduceri sau a unor excluderi din cuantumul total al plăţilor efectuate sau care urmează să fie efectuate beneficiarului", cu excepţia cazurilor de forţă majoră sau a circumstanţelor excepţionale prevăzute de regulamentul menţionat (de la 5% până la 100%)", se precizează în comunicatul APIA.AGERPRES/(AS - editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)