Un volum brut de 18,904 milioane metri cubi de lemn s-au recoltat anul trecut, cu 558.000 metri cubi mai puţin faţă de 2018, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică.

Pe specii forestiere, răşinoasele reprezintă 36,8% din volumul total de masă lemnoasă recoltată, fagul 34%, stejarul 10,2%, diverse specii tari (salcâm, paltin, frasin, nuc etc.) 11,5% şi diverse specii moi (tei, salcie, plop etc) 7,5%.

Anul trecut, volumul de masă lemnoasă recoltată a fost cu 4,3% mai mare decât în 2015, potrivit datelor INS.

Lemnul recoltat a fost destinat în proporţie de 95,5% persoanelor juridice atestate în activitatea de exploatare forestieră şi în proporţie de 4,5% persoanelor fizice care pot exploata lemn din pădurile pe care le au în proprietate.

În 2019, s-au recoltat 12,583 milioane metri cubi de lemn din pădurile proprietate publică, reprezentând 66,6% din volumul total de masă lemnoasă recoltată, restul fiind recoltat din pădurile proprietate privată (29,6%) şi din vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier (3,8%).

Comparativ cu anul 2018, volumul de lemn recoltat din vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier a scăzut cu 16,4%, din pădurile proprietate privată a scăzut cu 4,9%, din păduri proprietate publică a statului cu 1,3% şi din păduri proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale cu 0,2% .

Anul trecut, produsele lemnoase principale au reprezentat 70,7% din volumul total de masă lemnoasă recoltată, produsele lemnoase secundare 20,8% şi produsele lemnoase de igienă 8,5%. Comparativ cu anul 2018, volumul de masă lemnoasă recoltată din produse de igienă a scăzut cu 6,6%, din produse principale cu 3% şi din produse secundare cu 0,9%.

La nivelul regiunilor de dezvoltare, 26,8% din volumul total de masă lemnoasă s-a recoltat din regiunea Nord-Est, 23,4% din regiunea Centru, 13,6% din regiunea Nord-Vest, 12,8% din regiunea Vest, 9% din regiunea Sud-Muntenia, 7,3% din regiunea Sud-Vest Oltenia, 6,7% din regiunea Sud-Est şi 0,4% din regiunea Bucureşti-Ilfov.

Structura speciilor lemnoase recoltate la nivelul regiunilor de dezvoltare se prezintă astfel: răşinoasele reprezintă majoritatea masei lemnoase recoltate în regiunea de dezvoltare Nord-Est (39,3%) şi în suprafeţele de pe care s-a recoltat în totalitate lemnul au fost cele cu tăieri rase (4,7% din suprafaţa parcursă cu tăieri de regenerare în codru), urmând ca suprafeţele respective să fie reîmpădurite sau utilizate în alte scopuri silvice. Centru (32,1%), diverse specii moi în Sud-Est (21,6%) şi în Sud-Muntenia (22,9%), stejar în Sud-Vest-Oltenia (14,3%), în Vest (25,6%), în Nord-Vest (18,0%) şi în Bucureşti-Ilfov (1,5%).

La nivel de judeţe, în anul 2019, cea mai mare cantitate de masă lemnoasă s-a recoltat în judeţul Suceava (11,6%), urmat de Harghita (7,8%), Neamţ  (6,5%), Bacău (5,3%), iar cele mai mici cantităţi s-au recoltat în judeţele Ialomiţa şi Olt (aproximativ 0,5%), Teleorman, Ilfov şi Brăila (aproximativ 0,4%) şi Constanţa şi Galaţi (0,3%) şi în Bucureşti sub 0,1%.

Acţiunile de recoltare a arborilor din pădure, în vederea valorificării lemnului şi pentru asigurarea condiţiilor favorabile de dezvoltare a arboretelor, s-au desfăşurat prin executarea de tăieri.

În 2019, s-au efectuat tăieri de conservare pe 58,6% din suprafaţa totală parcursă cu tăieri, tăieri de regenerare în codru pe 39%, tăieri de regenerare în crâng pe 2,1% şi tăieri de substituiri-refacere a arboretelor slab productive şi degradate pe 0,3%.

Suprafeţele de pe care s-a recoltat în totalitate lemnul au fost cele cu tăieri rase (4,7% din suprafaţa parcursă cu tăieri de regenerare în codru), urmând ca suprafeţele respective să fie reîmpădurite sau utilizate în alte scopuri silvice.AGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Mihaela Dicu, editor online: Andreea Lăzăroiu)