România va evita recesiunea tehnică şi va avea o contracţie a economiei mai mică decât estimările publice făcute de agenţiile de rating, Comisia Europeană CE), Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi instituţii bancare, datorită răspunsului prompt şi eficient al politicilor economice, susţine ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu.

"Toate economiile au fost lovite puternic de această criză. Toate ţările au răspuns prin creşterea deficitelor bugetare. Noi am fost printre cei mai cumpătaţi cu banul public, dar şi pentru că venim după o perioadă de dezmăţ şi furt al banului public în guvernarea socialistă. Toate băncile centrale au dus dobânzile către zero, pentru că ştiu foarte bine că acum dobânda reală zero sau negativă stimulează creşterea economică pe termen mediu şi lung. Toate ţările vor avea o contracţie economică în 2020. Majoritatea vor avea o recesiune tehnică. România vă evita recesiunea tehnică şi va avea o contracţie a economiei mai mică decât estimările publice făcute agenţiile de rating, CE, FMI, instituţii bancare etc., datorită răspunsului prompt şi eficient al politicilor economice. Dar tot vom avea o contracţie a economiei în 2020 ceea ce înseamnă venituri la buget mult mai mici decât cele estimate, chiar dacă similare cu cele din anul precedent", a scris sâmbătă, pe Facebook, Florin Cîţu.

Acesta precizează că România va avea o revenire economică din trimestrul III, în V, un scenariu de bază cu care lucrează şi Banca Naţională a României (BNR), iar acest lucru înseamnă creştere economică în 2021.

Şeful de la Finanţe a reiterat că economia globală trece prin cea mai dură perioadă din ultima sută de ani, în condiţiile în care şocul suferit de toate economiile este dublu. "O criză de sănătate prelungită care s-a transformat într-o criză economică. Toate ţările, fără excepţie, sunt afectate de cele două crize. Revenirea depinde foarte mult de modul în care guvernele, în special mix-ul de politica monetară şi fiscală, răspund la această criză. Cam peste tot răspunsul a fost similar, injecţie de lichidităţi în economie atât prin politica fiscală cât şi prin politica monetară. Pe partea de politica fiscală, deficitul în UE, în medie a crescut cu aproximativ 8 puncte procentuale de la 1% la 9%. În majoritatea ţărilor acest lucru a însemnat o creştere a cheltuielilor bugetare cu aproximativ 6 sau 7 puncte procentuale. Bineînţeles că peste tot au scăzut şi veniturile semnificativ", a explicat Cîţu.

Pe partea de politică monetară, ministrul Finanţelor menţionează că băncile centrale au intervenit şi au injectat lichiditate în economie prin reducerea dobânzilor de politica monetară aproape de zero.

"În medie, în UE, răspunsul politicii fiscale a fost mai mare decât cel al politicii monetare. Din două motive. În primul rând politica fiscală avea spaţiu de manevră. În UE, deficitul bugetar mediu era de 1% estimat pentru 2020. Dobânzile în majoritatea ţărilor erau deja reduse şi politica monetară nu avea prea multă forţă. Totuşi majoritatea ţărilor au dus dobânzile de politica monetară la zero şi au intervenit pe piaţă secundară pentru a cumpără obligaţiuni şi a scădea şi mai mult dobânzile.
În al doilea rând, politica fiscală acţionează imediat, pe termen scurt, şi are rolul de a atenua din şocul pe care îl resimte fiecare ţară, iar politica monetară acţionează pe termen mediu şi lung şi are rolul de a asigura creşterea economică în perioada următoare. Băncile centrale ştiu foarte bine rolul important al dobânzilor reale zero sau negative pentru creşterea economica viitoare şi de aceea au reacţionat peste tot şi dobânzile de politica monetară au scăzut imediat aproape de zero", scrie ministrul Finanţelor pe pagina sa de socializare.

El afirmă că în cazul României, politica fiscală a răspuns "imediat, puternic şi mai ales ţintit".

"La prima rectificare bugetară deficitul bugetar a crescut cu 3 puncte procentuale pentru că ştiam cât de importantă este injecţia de lichiditate în economie pe termen scurt. Şi acum companiile încă beneficiază de 11 miliarde lei (venituri care nu sunt în bugetul de stat) de pe urma măsurilor fiscale implementate în perioada stării de urgenţă. Evident că răspunsul României la criză a fost influenţat de politica fiscală dezastruoasă a socialiştilor şi hoţilor care au condus economia în ultimii ani. România a intrat în criză cu un deficit bugetar de 3,7% estimat faţă de media UE de 1%. Nu ne oprim aici şi continuăm să injectăm lichiditate în economie şi la a doua rectificare bugetară din acest an", a adăugat Cîţu.

În opinia sa, BNR recunoaşte şi în aceste condiţii aportul important al politicii fiscale la diminuare şocului crizei asupra economiei României, respectiv "efectele favorabile induse de măsurile de politică fiscală şi de cele privind veniturile sunt proiectate a se resimţi cu precădere pe parcursul anului curent.

"Măsurile de politica fiscală le enumera tot BNR: "plata indemnizaţiilor de şomaj temporar, subvenţionarea costurilor salariale aferente reîncadrării în muncă a şomerilor tehnici, amânarea plăţii impozitelor şi a taxelor, plata zilelor libere acordate părinţilor pe durata închiderii unităţilor de învăţământ". Având în vedere răspunsul prompt şi semnificativ al politicii fiscale, scenariul de bază cu care lucrează BNR este: "Astfel, scenariul de bază presupune o dinamică pozitivă în trimestrul III al anului curent atât pentru PIB, cât şi pentru componentele sale", a arătat ministrul Finanţelor.

El a adăugat că a făcut o analiză "mai lungă" pe aceste subiect, pentru că a văzut tot felul de opinii aruncate în spaţiul public după publicarea raportului BNR, " care trebuiau corectate"." Nu ar fi trebuit să fac acest lucru dacă, cei care au tot "citat" din raportul BNR, l-ar fi citit", a mai scris Florin Cîţu.

Pe 6 august, Banca Naţională a României a publicat, pe pagina sa de internet, Raportul asupra inflaţiei.AGERPRES/(AS - editor: Mariana Nica, editor online: Andreea Lăzăroiu)