Piaţa românească a berii, scădere de peste 7% în martie-iunie; consumul, mult sub nivelul din anii trecuţi
Piaţa berii din România a înregistrat o scădere de peste 7% în lunile martie - iunie ale anului în curs, comparativ cu perioada similară din 2019, din cauza pandemiei de Covid-19, iar consumul se situează mult sub nivelul consemnat în anii trecuţi, chiar dacă în luna iunie, odată cu redeschiderea teraselor, acesta a avut o uşoară revenire, a declarat, pentru AGERPRES, directorul general al Asociaţiei Berarii României, Julia Leferman.
Ea a precizat că impactul cel mai puternic al efectelor pandemiei se va resimţi în trimestrul al treilea, care în mod obişnuit este vârful de sezon pentru consumul de bere. În acest context, Julia Leferman a pledat pentru susţinerea sectorului HoReCa de către guvernanţi, inclusiv prin facilitarea extinderii teraselor pe spaţiile publice, prin deciziile autorităţilor locale sau prin permiterea funcţionării unor locaţii temporare de tip food trucks sau baruri mobile.
"Observăm cu îngrijorare situaţia din sectorul HoReCa şi, implicit, din industria berii. În primele luni ale anului, vânzările din industria berii au scăzut accentuat. Impactul cel mai puternic, însă, se va resimţi în trimestrul al treilea al anului care, în mod obişnuit, este vârful de sezon pentru bere, dar care depinde mult de condiţiile de operare din industria ospitalităţii. Ca să putem spera la o redresare a acestui sector, este esenţială redeschiderea restaurantelor. În condiţiile actuale, ne dorim sprijin guvernamental prin programele de investiţii anunţate de autorităţi şi prin strategii coerente de susţinere pentru sectorul HoReCa, inclusiv prin facilitarea extinderii teraselor pe spaţiile publice, prin deciziile autorităţilor locale sau prin permiterea funcţionării unor locaţii temporare de tip food trucks sau baruri mobile", a afirmat ea.
Potrivit acesteia, faptul că barurile şi restaurantele şi-au oprit activitatea timp de două luni şi jumătate a dus la închiderea liniilor de bere la draft, iar comercializarea acestui tip de bere se va relua treptat, odată cu redeschiderea etapizată a teraselor şi ulterior a restaurantelor.
"Faptul că barurile şi restaurantele şi-au oprit activitatea timp de două luni şi jumătate a dus şi la închiderea liniilor de bere la draft. Chiar dacă începând cu 1 iunie terasele s-au redeschis, reluarea comercializării berii draft se petrece treptat, în concordanţă cu măsurile de redeschidere etapizată a locaţiilor HoReCa. Oricum, scăderea importantă înregistrată de segmentul Keg din prima jumătate a anului, de 43%, nu are cum să fie recuperată pe parcursul următoarelor 6 luni din an. Acest segment va încheia cu siguranţă anul în scădere faţă de 2019", a explicat Leferman.
Începând cu luna martie 2020, odată cu declanşarea pandemiei, s-a conturat o tendinţă nouă printre consumatorii de bere, prin creşterea cu 39% a preferinţei pentru sticla de unică folosinţă, în detrimentul celei reutilizabile. Astfel, la nivelul primelor 6 luni din an, comparativ cu ianuarie - iunie 2019, trendul descendent al sticlei reutilizabile este şi mai accentuat (-34%) în raport cu sticla de unică folosinţă, care a crescut cu 44%.
În primul semestru al anului 2020, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, categoria specialităţi - în care intră, printre multe altele, berea neagră, cea nepasteurizată, albă, ale, pale, roşie etc. - a scăzut cu 28%.
"Deşi această categorie este una relativ mică, reprezentând doar 2,2% din piaţă în 2019, a fost un segment care a rămas constant în evoluţie faţă de 2018. Dacă în 2019, preferinţa românilor pentru mixurile de bere şi berile aromatizate a înregistrat o creştere record în România, de 32,5% faţă de anul anterior, urmând de altfel tendinţa europeană de consum, în primele 6 luni ale anului 2020 această categorie a înregistrat şi ea o reducere de 6 procente. Şi acest segment are o pondere mică din piaţă, adjudecându-şi 3% din piaţă în 2019. Preferinţele tot mai variate ale românilor în materie de bere şi dorinţa lor de a experimenta gusturi noi, speciale, tendinţă remarcată anul trecut, s-a mai ponderat în această perioadă de pandemie", a subliniat directorul general al Asociaţiei Berarii României.
Comparativ, anul trecut, mixurile de bere şi berile aromatizate şi-au adjudecat 3% din piaţă, iar categoria specialităţi, în care intră, printre multe altele, berea neagră, nepasteurizată, albă, ale, roşie etc, 2,2% din total.
În ceea ce priveşte categoria berii fără alcool, aceasta a înregistrat o tendinţă similară, de scădere cu 19%, în primele 6 luni ale acestui an. Berea fără alcool deţinea o pondere de 1,7% din întreaga piaţă de bere în 2019.
"Dacă în cazul primelor două categorii consumul şi-a revenit într-o mică măsură în luna iunie, în cazul berii fără alcool scăderea este şi mai accentuată (a pierdut un procent). Şi dacă până anul trecut berea fără alcool era pe un trend ascendent, 2020 este primul an de scădere pentru acest segment", a adăugat Julia Leferman.
În 2019, piaţa berii din România a înregistrat un volum în creştere cu 0,4%, până la 16,8 milioane de hectolitri, iar consumul anual de bere pe cap de locuitor s-a ridicat la 86 de litri.
Conform statisticii, eforturile investiţionale ale membrilor Berarii României au atins un nivel record în 2019, de 96,3 milioane euro, în creştere cu 22 de milioane euro faţă de anul precedent. Per total, investiţiile cumulate ale companiilor membre din Asociaţia, în ultimii 16 ani, au atins 1,62 miliarde de euro.
În 2019, numărul producătorilor de bere din România a crescut la 68, în comparaţie cu 56, în 2018.
Asociaţia Berarii României reprezintă, de peste 15 ani, industria locală de bere. Începând din anul 2008, entitatea a devenit parte a marii familii a producătorilor de bere europeni, reprezentaţi prin organizaţia Berarii Europei, fondată în 1958, la Bruxelles.
România a fost în 2019 al optulea producător de bere din cele 27 de state membre ale UE, arată datele publicate vineri de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).
Anul trecut, s-au produs în Uniunea Europeană 34 miliarde de litri de bere cu alcool, producţia UE fiind echivalentul a aproximativ 77 de litri per locuitor.
În plus, în 2019, s-au produs în UE 1,4 miliarde de litri de bere care nu conţinea deloc alcool sau conţinea mai puţin de 0,5%.
În rândul statelor membre UE, principalii producători de bere în 2019 au fost Germania (opt miliarde de litri de bere, sau 23% din producţia totală a UE), Polonia şi Spania (fiecare cu 3,9 miliarde de litri de bere), Olanda (2,5 miliarde de litri de bere), Belgia (2,4 miliarde de litri de bere, datele sunt din 2017), Franţa (două miliarde de litri de bere), Cehia (1,9 miliarde de litri de bere) şi România (1,73 miliarde de litri de bere).
Datele Eurostat au fost publicate cu ocazia Zilei Internaţionale a Berii, celebrată în prima zi de vineri a lunii august. AGERPRES/(AS - autor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Program de guvernare/Plafonul indemnizației de creștere a copilului ar putea fi majorat la 10.000-12.000 lei
Majorarea plafonului indemnizației pentru creșterea copilului de la 8.500 de lei la 10.000-12.000 de lei se numără printre măsurile prevăzute în capitolul privind munca, familia și protecția socială din Programul de guvernare al premierului desemnat, Eugen Tomac. Potrivit documentului, măsura are în vedere actualizarea unui plafon
Program de guvernare/Capital românesc productiv, predictibilitate fiscală, companii de stat curate, printre direcțiile de acțiune
Capital românesc productiv, predictibilitate fiscală, companii de stat curate și materii prime critice sunt principalele direcții de acțiune prevăzute în programul de guvernare propus de premierul desemnat Eugen Tomac, la capitolul 'Economie și Mediul de afaceri'. 'România a încheiat 2025 cu un PIB de 374 mi
Program de guvernare/ Identitate electronică pentru toți românii și reforma Autorității pentru Digitalizarea României
Guvernul Tomac propune în planul său de guvernare identitate electronică și portofel EUDI pentru toți românii, Single Digital Gateway organizat pe evenimente de viață, arhitectură de guvernanță digitală cu mandat transministerial real, cloud guvernamental și interoperabilitate operaționale, precum și inteligență artificială în administrația publică.
Program de guvernare/Serviciile publice de mediu, digitalizate; continuarea reformei sectorului public și a sistemului de gospodărire a apelor
Finalizarea reformelor și investițiilor finanțate prin PNRR, digitalizarea serviciilor publice de mediu, continuarea reformei sectorului silvic și a sistemului de gospodărire a apelor și asigurarea finanțărilor necesare tranziției verzi și dezvoltării durabile se numără printre direcțiile de acțiune cuprinse în programul de guvernare propus de premierul desemna
Program de guvernare/Absorbția integrală a granturilor din PNRR până la 31 august 2026
Absorbția integrală a granturilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) până la 31 august 2026 și depunerea ultimei cereri de plată până la 30 septembrie 2026 se numără printre principalele obiective din capitolul privind fondurile europene și investițiile strategice din Programul de guvernare prezentat de premierul desemnat, Eugen T
Program de guvernare/Rețea de autostrăzi+drumuri expres la cel puțin 2.000 kilometri în 2028; redimensionarea personalului CNAIR/CFR SA/Metrorex
Guvernul Tomac își propune să crească rețeaua de autostrăzi și drumuri expres la cel puțin 2.000 de kilometri în 2028, de la aproximativ 1.650 de kilometri estimați la finalul lui 2026, să aducă Programul Transport 2021-2027 la o absorbție de cel puțin 85% și să redimensioneze personalul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR
Program de Guvernare/ Ghișee energetice și prețuri accesibile pentru cetățeni și industrie
Operaționalizarea unei rețele naționale de ghișee energetice pentru consiliere pentru audit energetic, prețuri accesibile pentru cetățeni și industrie sau valorificarea prosumatorilor se numără printre măsurile prevăzute pe termen scurt la capitolul Energie, în Programul de Guvernare propus de premierul desemnat Eugen Tomac. Astfel, docu
Program de guvernare/Reducerea gap-ului de TVA la media UE ar putea aduce venituri suplimentare de 30-35 miliarde lei anual
Reducerea decalajului de încasare a TVA (gap-ul de TVA), estimat la 29,5%, până la media Uniunii Europene ar putea aduce venituri suplimentare de 30-35 miliarde de lei anual la bugetul de stat, fără introducerea unor taxe noi, potrivit Programul de guvernare al premierului desemnat, Eugen Tomac. 'Punctul de plecare: deficit ESA
CNSP: Producția și furnizarea de energie electrică și termică vor crește anul acesta cu 0,5%
Producția și furnizarea de energie electrică și termică ar urma să înregistreze anul acesta o creștere de 0,5% față de 2025, și vor continua să se majoreze ușor în următorii trei ani, conform Proiecției principalilor indicatori macroeconomici 2026 - 2029, publicate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză. Astfel, în 2027 producția și fu
ANPC a aplicat sancțiuni de peste 4,7 milioane lei, la nivel național, în perioada 8 - 12 iunie
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a desfășurat acțiuni de control la peste 1.500 de operatori economici, la nivel național, în perioada 8 - 12 iunie, iar în urma neregulilor constatate a aplicat amenzi în valoare de peste 4,7 milioane de lei. 'În perioada 8 - 12 iunie 2026, Autoritatea Națională pentru Pro
VIDEO Pistol (CNAIR): Al treilea tunel de pe secțiunea Boița - Cornetu a Autostrăzii Sibiu - Pitești a intrat în lucru
Lucrările la cel de-al treilea tunel de pe Secțiunea 2 Boița - Cornetu a Autostrăzii Sibiu - Pitești (A1) au început, în timp ce constructorii lucrează simultan la trei tuneluri din sectorul montan al autostrăzii, a anunțat, sâmbătă, pe pagina sa de Facebook, directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristi
ONRC: 51.273 de persoane fizice și juridice, înmatriculate în primele patru luni din 2026
Numărul înmatriculărilor de persoane fizice și juridice a crescut în primele patru luni din 2026 cu 14,28% comparativ cu aceeași perioadă din 2025, totalizând 51.273 de înmatriculări, din care 28.294 SRL, conform datelor centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), consultate de AGERPRES. Cele mai multe înmat
Codirlașu (CFA România): Deficitul bugetar persistent ridicat este principalul generator al inflației
Deficitul bugetar persistent ridicat reprezintă principalul factor care alimentează inflația în România, în timp ce scumpirea combustibililor și deprecierea leului au avut un efect suplimentar asupra creșterii prețurilor, a declarat, pentru AGERPRES, președintele CFA România, Adrian Codirlașu. În opinia sa, reduce
Inflația menține România într-o zonă de stagflație, cu creștere economică aproape de zero (consultant)
Inflația rămâne principala problemă economică a României și principalul factor care menține economia într-o zonă de stagflație, caracterizată prin creștere economică aproape de zero și majorări persistente de prețuri, a declarat, pentru AGERPRES, consultantul economic Adrian Negrescu. Potrivit acestuia, energia, gazele și car
Pîslaru: Rata de ocupare a forței de muncă în România este o catastrofă
Rata de ocupare a forței de muncă în România este o catastrofă iar presiunea va crește după ce generația decrețeilor se va pensiona în perioada 2032 - 2034, consideră ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, care asigură și interimatul la Ministerul Muncii. 'Rata de ocupare a for








