Între 500.000 şi 700.000 de oameni ar putea să beneficieze în următoarele 6 luni de Programul de muncă flexibilă "Kurzarbeit", iar costurile ar putea fi de 2,5 miliarde de euro, a declarat, vineri, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK), Dragoş Anastasiu, la Digi 24.

"Nu pot să vă spun 100%, trebuie să vedem şi actul final. Există acolo o notă de fundamentare. Discutăm despre 500.000 - 700.000 de oameni care ar putea să beneficieze în următoarele 6 luni de această măsură. V-am spus că ne stau la dispoziţie peste 5 miliarde de euro de la comunitatea europeană. Din calculele noastre, cifrele prudente care au fost trecute în legislaţie nu vor duce către această sumă de 5 miliarde, ci poate poate undeva pe la jumătate, 2,5 miliarde de euro. Şi acesta este şi motivul pentru care cred că în funcţie de ce se întâmplă cu pandemia ar putea să fie încă pentru încă 6 luni prelungită măsura, noi bazându-ne, dacă vreţi, în mod exclusiv, pe aceste împrumuturi de la Uniunea Europeană. Deci discutăm între 2,5 şi 5 miliarde de euro împrumuturi pe care România le primeşte şi poate să le dea înapoi pe mulţi ani de acum înainte", a spus Dragoş Anastasiu, întrebat despre aplicarea acestei măsuri în România.

Guvernul a reglementat vineri, prin ordonanţă de urgenţă, posibilitatea reducerii timpului de muncă, acordării unor indemnizaţii pentru zilieri şi sezonieri, precum şi încurajarea telemuncii, conform unui comunicat transmis de Ministerul Muncii.

Una dintre măsurile adoptate de Guvern, şi care va putea fi aplicată ori de câte ori se instituie stare de urgenţă/alertă/asediu, este sprijinul acordat de stat sub forma unei scheme de finanţare temporară a salariaţilor care vor avea program redus de muncă.

Astfel, angajatorul va putea să reducă, în această perioadă, timpul de muncă al salariaţilor, cu cel mult 50% din durata prevăzută în contractul individual de muncă, cu repartizarea corespunzătoare a programului de lucru şi cu reducerea corespunzătoare a salariului.

Pentru această perioadă, alături de salariul cuvenit orelor muncite, salariaţii beneficiază de o indemnizaţie de 75% din diferenţa dintre salariul de bază brut prevăzut iniţial în contractul individual de muncă şi salariul de bază brut aferent orelor de muncă efectiv prestate ca urmare a reducerii timpului de muncă. 

Aceste sume se plătesc de angajator şi se decontează ulterior de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de muncă din bugetul asigurărilor de şomaj.

Reducerea timpului de muncă se stabileşte prin decizia angajatorului, pentru o perioadă de cel puţin 5 de zile lucrătoare consecutive, acesta având obligaţia să stabilească programul de muncă pentru întreaga lună. Reducerea timpului de muncă se poate aplica şi în cazul programului de muncă în ture, precum şi în cazul programului de muncă inegal.

În comunicat se menţionează că Executivul va continua să sprijine şi persoanele care realizează venituri în regim independent şi care au beneficiat de indemnizaţia de şomaj tehnic în perioada stării de urgenţă/alertă, în baza OUG 30/2020. Astfel, în contextul reducerii temporare a activităţii, pe perioada stării de urgenţă / alertă aceste persoane vor putea beneficia de o indemnizaţie lunară de 41,5% din câştigul salarial mediu brut. Plata se va face de la bugetul de stat, prin Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială pe baza cererii şi a declaraţiei pe propria răspundere. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Alexandru Cojocaru)