Alegerile au complicat adoptarea de măsuri pentru a atenua criza sanitară, astfel că mai întâi trebuie rezolvată criza medicală şi apoi vor putea fi luate măsuri mai puternice de relansare a economiei, a afirmat, joi, preşedintele CFA România, Adrian Codîrlaşu.

"Înainte de alegeri este o volatilitate mai mare în pieţe. Şi în cazul României, alegerile au complicat adoptarea de măsuri pentru a atenua criza sanitară. Deficitul este anul acesta în line cu cel al altor ţări din UE însă va conta foarte mult cum vom fi anul viitor, dacă se vor lua măsuri pentru reducere. Totodată trebuie avut în vedere ca întâi trebuie rezolvată criza medicală şi apoi vor putea fi luate măsuri mai puternice de relansare a economiei. Fără rezolvarea crizei medicale, încrederea în economie nu va reveni. Pandemia a modificat permanent anumite comportamente: cel de consum şi cel de privind lucrul la distanţă. Mutarea în online a avut impact pentru companiile reprezentative din acest sector care ating maxime istorice. Cum, prin munca la distanţă, locaţia angajaţilor devine irelevantă, sunt oportunităţi care pot atenua partea de dezechilibre între oraşe. De asemenea, acest trent de muncă la distanţă este mult mai prietenos cu mediul înconjurător", a spus Codirlaşu la cea de-a patra ediţie a dezbaterii lunare online "Pulsul Pieţei Financiare", organizată de Asociaţia pentru Relaţii cu Investitorii la Bursă din România (ARIR).

La rândul său, Cristian Popa, CFA, membru în Consiliul de Administraţie al BNR a precizat că "românii văd deja deciziile BNR în rate mai mici la credite".

"În ceea ce priveşte politica monetară trebuie să analizăm în detaliu, cu multă atenţie, ca deciziile noastre să încurajeze creditarea fără să descurajeze economisirea. Ne aşteptăm ca inflaţia să fie în ţinta asumată de BNR. Mai trebuie avut în vedere un aspect, foarte important de altfel - ratele reale ale dobanzilor sunt deja negative: ratele nominale ale dobânzilor sunt mai mici decât rata inflaţiei. Similar politicii fiscale, condiţiile monetare reale sunt şi rămân stimulative, tocmai datorită dobânzilor reale negative. Desigur că ne dorim reducerea costurilor pentru economia reală şi BNR a operat deja 3 reduceri de dobânzi în acest sens, însă ele trebuie să vină şi din marje. În ceea ce priveşte deficitele, avem cele mai mari deficite din regiune şi finanţatorii stiu acest aspect", a subliniat Cristian Popa.

Potrivit acestuia, putem avea corecţii mai puţin dure dacă vom folosi fondurile europene puse la dispoziţie, dar "istoria ne spune că trebuie să fim mai buni la absorbţia acestora".

Totodată, Dragoş Manolescu, CFA, director general adjunct, OTP Asset Management consideră că ceea ce se va întâmpla în plan politic va influenţa într-o mare măsură economia României şi posibilităţile de revenire.

"Sunt două scenarii care trebuie considerate: trecerea moţiunii care va implica creşterea pensiilor cu 40% şi scenariul în care nu avem moţiune şi în care vom avea alegeri locale şi parlamentare. Creşterea pensiilor nu este sustenabilă şi va duce la reducerea rating-ului de ţară din partea S&P care va pune presiune pe preţurile obligaţiunilor României. Avem şi o mare oportunitate cu banii care vin de la UE - cei 79+ de miliarde euro - aceşti bani sunt o şansă pentru România dacă ţinem cont de şomajul mare (care oferă forţă de muncă) şi de posibilităţile de a îi investi în proiecte mari de infrastructură precum autostrăzi, spitale, educaţie, digitalizare", a explicat Dragoş Manolescu.

Acesta consideră că pe fondul războiului geostrategic dintre SUA şi China, "investiţiile majore pot ajuta România la atragerea altor investiţii private (scăderea importurilor din China, integrarea lanţurilor de producţie şi aprovizionare)."

"Suntem într-o situaţie provocatoare şi este esenţial ca stat să utilizăm toate resursele puse la dispoziţie pentru a contracara volatilitatea din pieţe şi a sprijini redresarea economiei. Reforma pensiilor şi o politică fiscală care să stabilizeze deficitul ne pot salva de la reducerea rating-ului de ţară. O reducere a rating-ul, ar însemna că o parte din investitori nu vor mai putea investi în datorii suverane româneşti", a afirmat Daniela Şerban, preşedinte şi co-fondator ARIR.

ARIR este o organizaţie non-guvernamentală şi non-profit ce are scopul de oferi emitenţilor actuali şi potenţiali de acţiuni o platformă pentru dezvoltarea profesioniştilor în relaţia cu investitorii (IR) şi pentru a contribui la implementarea celor mai bune practici în comunicarea cu investitorii şi în guvernanţă corporativă.

A fost înfiinţată în noiembrie 2018 la iniţiativa Danielei Şerban şi are ca membri companii listate la bursă, companii cu potenţial de a deveni companii listate, administratori de fonduri,profesionişti în relaţia cu investitorii, precum şi consultanţi.
AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Andreea Lăzăroiu)