Rata anuală a inflaţiei IPC pentru sfârşitul anului curent şi al celui viitor este prognozată la 2,7% şi, respectiv, la 2,5%, potrivit Raportului asupra inflaţiei postat pe pagina de internet a Băncii Naţionale a României.

"Contribuţia estimată a modificării impozitelor indirecte este de 0,2 puncte procentuale la sfârşitul anului curent şi de 0,4 puncte procentuale la finele celui viitor. Rata medie anuală a inflaţiei IPC îşi va continua parcursul descendent din prima jumătate a anului curent, dar într-un ritm mai atenuat, fiind anticipată să atingă 2,5% la orizontul proiecţiei, trimestrul II 2022", se menţionează în raport.

Potrivit BNR, comparativ cu Raportul anterior, revizuirile pentru rata anuală a inflaţiei IPC sunt minore. Valoarea anticipată pentru finele anului curent este mai redusă cu 0,1 puncte procentuale, în condiţiile reevaluării descendente a contribuţiei componentelor exogene ale coşului de consum, care contrabalansează proiectarea la acest orizont a unor valori uşor mai ridicate în cazul inflaţiei de bază. Pentru finele anului viitor, prognoza este similară celei precedente.

"Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat s-a menţinut ridicată până la finele trimestrului II, depăşind în luna iunie valoarea din prognoza benchmark precedentă şi atingând nivelul de 3,7%. Ulterior, este preconizată reintrarea acesteia în interiorul intervalului de variaţie al ţintei centrale pe parcursul ultimului trimestru al anului. Evoluţia componentei este imprimată de acţiunea conjugată a şocurilor din partea cererii şi a ofertei, manifestate în contextul crizei sanitare şi al măsurilor administrative instituite de autorităţi. Astfel, presiuni inflaţioniste sunt asociate unor factori precum majorarea costurilor salariale unitare în urma contracţiei producţiei (creştere atenuată doar parţial de măsurile de sprijin guvernamental), costurile suplimentare reclamate de măsurile de prevenire a infectărilor implementate de agenţii economici şi reducerea ofertei în condiţiile închiderii unor puncte de lucru sau ale restrângerii activităţii", se spune în Raport.

BNR precizează că, pe măsura normalizării situaţiei epidemice şi a adaptării treptate a comportamentului agenţilor la noile condiţii, presiunile inflaţioniste asociate situaţiei medicale se vor diminua gradual. În acest context, efectul dezinflaţionist al cererii agregate este de aşteptat să devină dominant pe termen mediu, conducând la o scădere a ratei anuale a inflaţiei de bază, urmată de stabilizarea acesteia, începând cu mijlocul anului viitor, în jurul valorii de 2,2%. La această evoluţie contribuie şi dinamica relativ redusă a preţurilor din import. Astfel, inflaţia IAPC exclusiv produse energetice din zona euro se plasează pe o traiectorie în reducere treptată până la finele anului viitor, urmată spre sfârşitul intervalului de prognoză de o revenire lentă. Anticipaţiile inflaţioniste se menţin în interiorul intervalului ţintei până la orizontul proiecţiei, diminuarea de pe parcursul anului curent fiind urmată de o relativă stabilizare.

Comparativ cu prognoza anterioară, rata anuală a inflaţiei de bază se plasează la valori uşor mai ridicate până în trimestrul III 2021, în condiţiile subestimării pe termen scurt a presiunilor inflaţioniste asociate şocurilor de ofertă în contextul evoluţiei situaţiei
medicale. Ulterior, dinamica este marginal inferioară celei publicate în Raportul asupra inflaţiei din luna mai, în principal ca urmare a revizuirii descendente a traiectoriei inflaţiei externe şi, implicit, a presiunilor mai reduse din partea preţurilor de import.

Preţurile volatile ale alimentelor (LFO) sunt anticipate să înregistreze o dinamică anuală de 8,4% la finele anului curent şi de 3,3% la sfârşitul celui viitor, aceste valori fiind configurate sub ipoteza înregistrării unor recolte agricole încadrate în proximitatea unei medii multianuale. Comparativ cu Raportul anterior, nivelul pentru finele anului curent a fost revizuit în sens descendent cu 3,5 puncte procentuale, pe fondul unei ameliorări a condiţiilor meteorologice, survenită ulterior publicării Raportului precedent, care a condus la o ieftinire a legumelor.

Pentru anul viitor, valoarea este relativ similară celei proiectate în Raportul din luna mai.

Traiectoria preţurilor administrate prevede creşteri de 1% şi de 2,5% la sfârşitul anului curent şi, respectiv, al celui viilor. Comparativ cu Raportul din luna mai, proiecţia pentru finele anului 2020 a fost ajustată în sens descendent cu 1,1 puncte procentuale, pe fondul reducerii din luna iulie a tarifelor reglementate la energia electrică aplicate de către furnizorii de ultimă instanţă, în timp ce pentru anul viitor nivelul este similar. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Irina Giurgiu)