Înrăutăţirea situaţiei pandemice odată cu debutul sezonului rece este de aşteptat să conducă la reintroducerea unor măsuri administrative de distanţare socială relativ generalizate atât pe plan intern, cât şi pe plan extern, afectând cu intensitate sporită evoluţia economiei în ultimul trimestru al anului, potrivit Raportului asupra inflaţiei al Băncii Naţionale a României.

"Înrăutăţirea situaţiei pandemice odată cu debutul sezonului rece este de aşteptat a conduce la reintroducerea unor măsuri administrative de distanţare socială relativ generalizate atât pe plan intern, cât şi pe plan extern, aşteptate a se întinde pe o perioadă similară celei din prima parte a anului curent, afectând cu intensitate sporită evoluţia economiei de pe parcursul trimestrului IV. Declinul activităţii economice previzionat pentru acest trimestru, deşi semnificativ (scădere trimestrială a nivelului PIB real atât pentru România, cât şi pentru principalii săi parteneri comerciali din UE), este totuşi mai redus ca intensitate comparativ cu cel înregistrat în trimestrul II 2020, dată fiind experienţa acumulată de autorităţi în gestionarea crizei, precum şi adaptarea comportamentului agenţilor economici. Cu toate acestea, ritmurile anuale de creştere a PIB intern sunt prognozate a se menţine sub cele din scenariul de bază până la finele anului viitor, un impuls semnificativ provenind din partea evoluţiei nefavorabile a cererii externe adresate produselor româneşti, precum şi a unei probabile generalizări a comportamentului reticent de consum din partea gospodăriilor populaţiei şi, respectiv, de investiţii din partea companiilor", se spune în Raport.

BNR menţionează că deteriorarea activităţii economice raportat la scenariul de bază este anticipată a reflecta evoluţiile de la nivelul tuturor componentelor PIB. Astfel, o creştere a incertitudinii, cu impact în sensul unui nivel mai ridicat al primei de risc şi, implicit al cursului de schimb al leului, inclusiv în contextul perspectivelor nefavorabile care se conturează în ceea ce priveşte evoluţia deficitelor gemene, este de aşteptat să afecteze dinamica investiţională din economie (şi, în aceste condiţii, traiectoria
PIB potenţial), dar şi pe cea a consumului privat. Acesta din urmă va resimţi evoluţiile de pe piaţa muncii, cu efect de comprimare a venitului disponibil, respectiv majorări de mai mare amploare ale ratei şomajului, în paralel cu o reducere a numărului de locuri de muncă vacante.

Conform BNR, o deteriorare suplimentară raportat la scenariul de bază este anticipată şi pentru componenta de export net, reintroducerea de restricţii generalizate la nivel european fiind previzionată a conduce la noi perturbări ale reţelelor transfrontaliere de valoare adăugată, vulnerabilizând o dată în plus osatura de producţie de la nivel mondial. În aceste condiţii, în anul curent pierderile de venit la nivel agregat sunt anticipate a le depăşi pe cele înregistrate la apogeul crizei economice din 2008-2009, în timp ce revenirea activităţii economice aşteptată pentru anul viitor este proiectată a fi una mult mai lentă comparativ cu scenariul de bază, plasată sub media creşterilor medii anuale înregistrate începând cu anul 2010.

De asemenea, date fiind efectele ample şi persistente asupra activităţii economice ale amplificării pandemiei, capacitatea productivă a României ar urma să fie afectată mai semnificativ comparativ cu scenariul de bază, evoluţie reflectată într-o dinamică sensibil inferioară a PIB potenţial pe termen mediu. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)