Cererea globală de energie va scădea cu 6% în acest an, de şapte ori mai mult decât în criza financiară din 2009, iar singurele resurse pe plus vor fi cele regenerabile, care îşi majorează ponderea în mixul energetic, se arată în raportul "PwC Power Utilities Future of Industries", care are la bază datele Agenţiei Internaţionale pentru Energie pentru 2020 (IEA).

În ultimele luni, sectorul energetic a suferit un dublu şoc: din cauza pandemiei COVID-19 şi a perturbării pieţei petrolului pe fondul prăbuşirii cererii şi al surplusului de ofertă. Astfel, şocul cererii de energie din 2020 este cel mai mare din ultimii 70 de ani. În acelaşi timp, se anticipează că cererea globală de energie va scădea cu 6% în acest an, de şapte ori mai mult decât în criza financiară din 2009, arată autorii studiului.

Recesiunea globală cauzată de restricţiile prelungite privind circulaţia oamenilor, bunurilor şi activitatea socială şi economică vor avea un impact semnificativ şi asupra investiţiilor în energie care se estimează că se vor reduce cu 20% în acest an.

Ca răspuns la prăbuşirea preţului petrolului şi la continuarea incertitudinii preţurilor, OPEC a anunţat cea mai mare reducere a ofertei din lume, de 10 milioane de barili pe zi, însă este doar o măsură pe termen scurt. Chiar dacă există şansa unei recuperări economice în formă de V, şocul pandemiei asupra comportamentului viitor nu poate fi ignorat. Astfel că trebuie luate în calcul toate scenariile posibile: o recuperare mai lentă în formă de U sau o recesiune mai lungă în formă de L care vor avea implicaţii mai profunde. Indiferent ce va urma, lumea va fi diferită şi companiile trebuie să se pregătească pentru noua normalitate.

Toate componentele lanţului valoric din energie sunt afectate - companii din amonte, midstream, aval şi companii de servicii. Pe lângă implementarea măsurilor de siguranţă COVID-19, companiile trebuie să acţioneze toate pârghiile tradiţionale în caz de declin, cum ar fi reducerile cheltuielilor de capital şi conservarea numerarului. În acelaşi timp, strategiile viitoare de achiziţii şi de atenuare a riscurilor vor trebui să se bazeze pe analiza eficientă a tuturor scenariilor şi a evoluţiei cererii. Este posibil ca producătorii cu costuri ridicate să fie nevoie să meargă mai departe şi să ia în considerare parteneriate sau fuziuni care să le permită reducerea bazei de costuri.

Astfel, pentru companiile din sectoarele energiei, utilităţilor şi resurselor va fi vitală combinarea unei planificări eficiente a scenariilor cu o examinare a modului în care evoluţiile diferite ar putea afecta afacerile lor pe termen scurt, mediu şi lung. De asemenea, pe fondul noilor comportamente de călătorie, de muncă şi de consum ale consumatorilor şi accelerării digitalizării serviciilor, companiile au nevoie de strategii pentru a răspunde acestor schimbări.

Impactul crizei generate de COVID-19 este resimţit pe toate palierele sectorului energetic, de la alimentarea cu combustibil şi la eficienţă, cu implicaţii serioase pentru securitatea energetică şi tranziţia către energia curată.

Industria se îndepărtează tot mai mult de utilizarea combustibililor fosili şi se îndreaptă către surse regenerabile. Cărbunele va înregistra cel mai mare declin de la cel de-Al Doilea Război Mondial, alături de reduceri puternice pentru gaz şi petrol.

În acelaşi timp, cererea de combustibili este puţin probabil să se recupereze pe deplin din cauza schimbărilor de comportament post COVID-19 legate de mobilitatea locală şi internaţională. Concurenţa va creşte între furnizori pentru a asigura accesul la pieţele finale. Oferta viabilă va fi eliminată pe baza echilibrului de piaţă revizuit şi a previziunilor preţurilor, ceea ce va conduce la o contracţie permanentă a pieţelor de petrol şi gaze.

De asemenea, o schimbare perturbatoare va avea loc şi în mobilitatea vehiculelor electrice cu baterii care înlocuiesc deja autovehiculele pe bază de gaz şi diesel. Apoi există "hidrogen verde", care foloseşte energie regenerabilă pentru a extrage hidrogenul din apă prin procesul de electroliză. Consumatorii se vor aştepta la o experienţă energetică integrată, cu surse interschimbabile utilizate perfect pentru a-şi alimenta casele, vehiculele şi locurile de muncă.

Energia nucleară este mai puţin afectată de măsurile de blocare, în timp ce sursele regenerabile sunt singurele aflate în creştere în 2020. Astfel, energia solară, eoliană, maree şi geotermală îşi majorează ponderea în mixul energetic global, subliniază PwC.

În ceea ce priveşte sectorul de utilităţi, care a suferit ca urmare a prăbuşirii pieţei la începutul crizei, acesta pare că ar fi mai rezistent decât altele, fiind inclus la servicii esenţiale. Multe activităţi sunt reglementate sau desfăşurate în baza contractelor pe termen lung, astfel că le este asigurată continuitatea ofertei. Multe companii de utilităţi au planuri de urgenţă elaborate pentru gestionarea perturbării şi protejarea infrastructurii critice şi au trecut la surse regenerabile în ultimul deceniu, beneficiind de preţuri fixe pe termen lung.

Pe termen scurt, companiile ar trebui să se concentreze pe restructurarea strategică a costurilor şi să se asigure că iniţiativele de cost nu inhibă creşterea strategică viitoare, mai spune analiza. La fel de importantă este restructurarea lanţului de aprovizionare pentru a îmbunătăţi rezistenţa şi a reduce costurile.

O poziţie financiară puternică şi asigurarea capabilităţilor de a construi infrastructură critică pot crea un avantaj competitiv durabil. Accelerarea agendei digitale poate oferi "mai multe servicii la costuri mai mici" şi poate îmbunătăţi eficienţa întreţinerii şi a operaţiunilor. Construirea unor platforme digitale integrate care să permită interacţiunea perfectă între diverşi actori poate constitui un punct de pornire pe piaţa emergentă a serviciilor energetice din aval şi astfel accesul la noi modele de a genera venituri. Şi nu în ultimul rând, inovaţia poate oferi produse şi servicii moderne, care implică tehnologii precum realitatea virtuală / augmentată pentru a crea o soluţii energetice integrate.

Oportunităţile de investiţii sunt încă multe, iar companiile au suficientă lichiditate şi acces la pieţele de capital. Potenţialele investiţii vor depinde însă de capacităţile esenţiale ale companiei şi de priorităţile sale strategice: renunţarea la cărbune şi investiţii în gaze, dublarea mizei pe energiile regenerabile, construirea infrastructurii critice pentru baterii, tehnologia hidrogenului, concentrarea pe reţele critice.

De asemenea, se aşteaptă ca activităţile de fuziuni şi achiziţii (M&A) să înceapă să crească din nou pe termen mediu-lung, pe măsură ce companiile scapă de efectele imediate ale crizei. Investitorii financiari încep să aibă mai mult interes pentru investiţii în capitaluri / datorii pentru a capta oportunităţi de la companii aflate în dificultate, cu modele de afaceri sănătoase şi poziţii de piaţă, dar afectate negativ de criză. De asemenea, M&A pot fi utilizate ca o pârghie pentru a da prioritate competitivităţii pe termen lung, obţinând acces la ideile, persoanele, capacităţile sau clienţii ţintei de achiziţie.

Investiţiile viitoare în tranziţia energetică depind de acţiunile guvernamentale: guvernele ar putea alege să nu cheltuiască pe surse regenerabile, dar să favorizeze companiile să o facă prin stimulente economice. Mai mult, companiile din petrol şi gaze, care au făcut investiţii mari pe pieţele de energie şi utilităţi la nivel mondial în ultimul deceniu, ar putea continua această tendinţă de investiţii, în special în sectorul regenerabilelor, determinată de necesitatea diversificării portofoliului.

Pandemia de coronavirus a accelerat transformarea industriei energetice, iar singura întrebare pentru liderii din acest sector este dacă vor lua măsurile necesare pentru a-şi transforma şi a-şi asigura securitatea companiilor în noua normalitate. AGERPRES/(AS - autor: Florentina Cernat, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)