România a atins doar trei dintre cele 16 ţinte oficial asumate în urmă cu şapte ani în cadrul Strategiei Naţionale de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2014-2020, se arată într-un comunicat al INACO.

Potrivit documentului remis luni AGERPRES, 12 obiective nu sunt realizate în ultimul an de implementare, ba chiar cu regrese îngrijorătoare.

În aceste condiţii, Asociaţia INACO consideră că o analiză fidelă a gradului de implementare a tuturor planurilor şi strategiilor naţionale ar imprima viteză în faptele publice în anul 2020, pentru a putea avansa un plan şi mai ambiţios de dezvoltare pentru următorul deceniu, mai creativ şi mai inovativ, cu atât mai mult cu cât, de la 1 iulie, Banca Mondială a anunţat trecerea României în categoria statelor cu venituri mari în lume pentru prima dată în istoria ţării, iar Uniunea Europeană alocă 100 de miliarde de euro pentru cercetare-dezvoltare-inovare în perioada 2021-2027.

"În topul 3% mondial ne regăsim ca naţiune română doar cu cercetarea, universităţile şi sectorul IT, susţin experţii organizaţiei neguvernamentale INACO - Iniţiativa pentru Competitivitate. Adică exact cu domeniile care au combinat inteligenţa cu tehnologia. Macheta Laserului de la Măgurele este principala atracţie la pavilionul României în cadrul expoziţiilor internaţionale la care am participat în ultimii ani. Fizica fotonucleară este domeniul în care găzduim, într-adevăr, cea mai avansată unitate de cercetare din lume şi care dezvoltă proiectul Extreme Light Infrastructure - Nuclear Physics ELI NP. Bitdefender este liderul global în securitate cibernetică. În clubul global al celor 479 de companii unicorn, existente la mijlocul anului 2020, regăsim Ui-Path, companie fondată tot de români, în SUA, în domeniul inteligenţei artificiale şi care acum este evaluată la peste 10 miliarde de dolari. Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj şi Academia de Studii Economice din Bucureşti sunt în top 3% universităţi din lume în acest an. Pentru a performa în economie, în educaţie, în decizia publică deopotrivă, avem de făcut acelaşi lucru: să combinăm inteligenţa, cu tehnologia şi cu empatia socială pentru a nu lăsa niciun cetăţean în urmă. De la on-line, la om-line, cum îmi place să spun. În acest scop avem nevoie de cercetare şi inovare", consideră Andreea Paul, preşedintele INACO.

Potrivit sursei citate, Uniunea Europeană a propus în acest an tuturor statelor membre cel mai puternic program investiţional pentru cercetare şi inovare în perioada 2021-2027, Horizon Europe, în valoare de 100 de miliarde de euro, pentru a ne modela viitorul mai verde, durabil, digital şi competitiv. 70% din aceste fonduri se vor îndrepta către IMM-urile inovative, disruptive şi cu potenţial de extindere. O oportunitate pentru companiile şi instituţiile de cercetare româneşti deopotrivă pentru a trece din laboratoare pe piaţă, arată INACO.

"Guvernul României vine la rândul său cu Planul Naţional de Investiţii şi Relansare Economică, tot de 100 de miliarde euro pentru 2020-2030, unde domeniul CDI nu apare nici în cuprins (pg. 3), nici între obiectivele specifice (pg. 6-8), în schimb apare menţionat fie între paranteze, fie este expediat în propunerile de dezvoltare ale infrastructurii cercetării, în granturile alocate companiilor sau în absorbţia fondurilor europene alocate pentru următorii 7 ani. Ori fără creativitate şi cercetare nu poţi relansa economia pe termen lung", a mai spus Andreea Paul.

Potrivit INACO, unul dintre obiectivele Strategiei Naţionale de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2014-2020 atinse de România, respectiv depunerea a cel puţin 60 de aplicaţii de brevete anual în SUA până în anul 2020, era în realitate depăşit încă din anul 2009, astfel că, probabil, ţinta a fost greşit stabilită la momentul adoptării Strategiei naţionale de CDI 2014-2020. România avea 165 de aplicaţii de brevete USTPO depuse în 2015, conform ultimelor date oficiale disponibile.

Un alt obiectiv atins, ba chiar depăşit, este acela al co-publicaţiilor în parteneriat public-privat raportat la 1 milion de locuitori. România se află pe antepenultimul loc în UE la acest indicator, arată Andreea Paul.

"România avea 231 de firme gazelă tinere, cu creştere rapidă a numărului de angajaţi, în anul 2017 (unele dintre ele fiind inovative - nu am găsit oficial aceste informaţii nici la INS, nici la BNR, nici la Eurostat), peste ţinta de 150 de firme inovative cu creştere rapidă asumate în Strategia naţională de CDI a României. Evaluarea INACO este intuitivă din acest punct de vedere", explică Anca Tamaş, voluntar INACO.

Printre obiectivele nerealizate, potrivit INACO, se află alocarea unui procent de 1% din PIB pentru cheltuieli publice cu cercetarea-dezvoltarea, numărul de absolvenţi doctorat (ISCED 6) la 1000 locuitori cu vârsta 25-34 ani - 1,5, numărul de cercetători în sectorul public (echivalent normă întreagă) - 17.000, publicaţii ştiinţifice în topul 10% cele mai citate publicaţii din lume, capitalul de risc 0,09% din PIB, cheltuielile de cercetare-dezvoltare ale sectorului de afaceri 1% din PIB, numărul de cercetători în sectorul privat (echivalent normă întreagă) - 14500, IMM-uri inovative care colaborează cu alţii - 6%, aplicaţii brevete EPO (nr. / an) - 120, aplicaţii mărci comerciale comunitare (nr. / un miliard euro PIB ajustat la paritatea puterii de cumpărare) - 4, IMM care introduc produse sau servicii inovative - 20%, venituri din licenţe şi brevete din străinătate - 0,17 din PIB. AGERPRES/(AS - editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)