România a atras, recent, 3,3 miliarde de dolari americani de pe pieţele externe de capital, după doi ani de absenţă pe această piaţă, suma reprezentând cel mai mare volum atras în dolari, precizează Ministerul Finanţelor Publice.

Fondurile aferente acestei tranzacţii au fost încasate marţi, 14 iulie.

"Emisiunea de euroobligaţiuni lansată în data de 7 iulie 2020 de Ministerul Finanţelor Publice s-a bucurat de un interes deosebit din partea investitorilor, România revenind pe piaţa USD pentru prima oară din 2018. Tranzacţia a reconfirmat poziţia României de emitent suveran sofisticat pe pieţele externe de capital, printre punctele de interes ale emisiunii numărându-se: prima tranzacţie de euroobligaţiuni denominată în USD realizată de România în 2020, cu o tranşă dublă, 10 ani lung în sumă de 1,3 miliarde USD şi 30 ani lung în sumă de 2 miliarde USD, după cele două tranzacţii realizate în prima jumătate a anului care au fost denominate în EUR. Este prima tranzacţie în USD realizată de România după 2 ani de absenţă de pe această piaţă, fiind cel mai mare volum atras de pe pieţele externe de capital în dolari americani", se arată într-un comunicat al MFP remis miercuri AGERPRES.

Potrivit sursei citate, a fost consemnată, totodată, o reducere consistentă a costului faţă de nivelul iniţial lansat în piaţă, de 25 de puncte de bază.

De asemenea, valoarea cupoanelor de plată (3% pentru 10 ani lung şi 4% pentru 30 ani lung) este net inferioară cupoanelor aferente tranzacţiilor în dolari efectuate în anii anteriori - 2018 (cupon de 5,125% pentru 30 ani), 2014 (cupon de 4,875% pentru 10 ani şi 6,125% pentru 30 ani), 2013 (cupon de 4,375% pentru 10 ani) şi 2012 (cupon de 6,750% pentru 10 ani).

Emisiunea s-a bucurat de o cerere foarte mare din partea investitorilor înainte de stabilirea costului final al emisiunii (cu ordine de peste 8 miliarde de dolari), dar şi la închiderea tranzacţiei când nivelul cererii s-a menţinut la un nivel record, de 7,4 miliarde de dolari, precizează sursa citată.

"Succesul recentei tranzacţii denotă interesul investitorilor în titlurile emise de România în dolari americani, precum şi încrederea acestora în capacitatea de răspuns a ţării noastre în faţa crizei generate de pandemia COVID-19 şi în planul de relansare economic pe termen mediu al actualului Guvern. Împrumutul va fi utilizat pentru acoperirea nevoilor de finanţare în creştere, rezultate din deficitul bugetar şi volumul refinanţării datoriei publice", a declarat Florin Cîţu, ministrul Finanţelor Publice.

Valoarea totală a emisiunii a fost de 3,3 miliarde de dolari, cu o subscriere finală de 7,4 miliarde de dolari, prin participarea unui număr de peste 400 de investitori.

Emisiunea a fost realizată în două tranşe, din care 1,3 miliarde de dolari cu maturitatea de 10 ani lung, cu un randament de 3,045% şi o rată de dobândă de 3,00% pe an şi două miliarde de dolari cu maturitatea de 30 ani lung, cu un randament de 4,00% şi o rată de dobândă de 4,00% pe an.

Baza investiţională a tranzacţiei a fost diversificată atât din punct de vedere geografic, cât şi din punct de vedere al tipurilor de investitori. În privinţa, tipurilor de investitori, în ambele tranşe se poate observa preponderenţa investitorilor de tipul "real money", respectiv fonduri de active administrate privat şi bănci comerciale. De asemenea, este de remarcat o creştere a participării investitorilor din Asia (11% în cazul tranşei de 30 ani lung) şi a participării în proporţie de peste 65% a marilor investitori activi pe pieţele internaţionale de capital din SUA şi Marea Britanie pentru ambele tranşe.

În ceea ce priveşte distribuţia geografică a investitorilor, pentru maturitatea de 10 ani lung (cu scadenţă la 14 februarie 2031), aceasta a fost următoarea: Marea Britanie 39%, SUA 27%,România 10%, Restul CEE 2%, Germania 4%, Austria/Elveţia 4%, Benelux 3%, Ţările Nordice 2%, Sudul Europei 2%, Franţa 1%, Asia 3%, restul lumii 3%.

Pentru maturitatea de 30 ani lung (cu scadenţă la 14 februarie 2051), distribuţia geografică a investitorilor a fost următoarea: SUA 37%, Marea Britanie 29%, România 3%, Restul CEE 1%, Germania 4%, Austria/Elveţia 6%, Benelux 4%, Ţările Nordice 1%, Sudul Europei 2%, Asia 11% , restul lumii 2%.

Distribuţia pe categorii de investitori pentru maturitatea de 10 ani lung a fost preponderent către fonduri de active administrate privat, respectiv 68%, 10% către bănci comerciale şi private, 14% către fonduri de pensii şi companii de asigurări şi 6% către fonduri de investiţii.

Pentru maturitatea de 30 ani lung, distribuţia în funcţie de tipul investitorilor a fost următoarea: fonduri de active administrate privat 67%, bănci comerciale şi private 3%, fonduri de pensii şi companii de asigurări 19% şi fonduri de investiţii 9%.

Tranzacţia a fost intermediată de Citigroup Global Markets Limited, Erste Group Bank AG, HSBC Bank plc, ING Bank N.V., J.P. Morgan Securities plc şi Raiffeisen Bank International AG. AGERPRES/(AS - editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)