Impactul generat de virusul COVID-19 asupra economiei mondiale se va manifesta pe termen lung şi va depinde de intensitatea pandemiei în perioada următoare, iar evoluţia de tip V a pieţelor de capital internaţionale confirmă că acestea sunt decuplate de economiile respective, susţine Dan Armeanu, profesor universitar doctor în cadrul Academiei de Studii Economic (ASE).

"Această evoluţie în V a pieţelor de capital se poate repeta, având în vedere efectele de runda a 2-a, deoarece incertitudinile cu privire la evoluţiile economice viitoare persistă, inclusiv cele cu privire la un posibil al doilea val al pandemiei, aşteptat la toamnă. Pieţele internaţionale de capital au fost printre primele care au reacţionat la veştile referitoare la răspândirea virusului începând cu luna februarie, consemnând o scădere pronunţată a indicilor, în jur de 35% în decurs de câteva săptămâni, pe măsură ce numărul de cazuri de îmbolnăviri, iniţial în China şi ulterior in Europa şi SUA, creştea galopant. Reacţiile investitorilor de pe burse au generat volatilităţi ridicate, cu deosebire în primele zile de la răspândirea virusului în afara graniţelor Chinei, odată cu creşterea numărului de noi cazuri de îmbolnăviri, simultan cu luarea măsurilor de diminuare a activităţii economice (lockdown) şi de distanţare socială", apreciază profesorul universitar.

Ulterior pieţele de capital au avut o revenire consistentă în formă de V în următoarele două luni, în jur de 85%, pe fondul programelor generoase de sprijin guvernamental pentru întreprinderi şi al stimulilor monetari şi fiscali, în contextul reducerii numărului de cazuri de infecţii cu COVID -19.

Pe acest fond, Dan Armeanu consideră că investitorii de pe burse au reacţionat emoţional amplificând volatilitatea, "orice veste bună determinând creşteri fără fundamente economice pe termen lung, prin prisma faptului că măsurile anunţate nu au avut timpul necesar să producă efecte cuantificabile şi să fie analizate sub aspectul eficacităţii lor, iar orice creştere a numărul de noi cazuri s-a concretizat în scăderi ale preţurilor instrumentelor financiare".

Un exemplu în acest sens este anunţul făcut de către oficialii din SUA la începutul lunii iunie, cu privire la faptul că, în luna mai, a crescut valoarea vânzărilor din retail, bursele contabilizând anunţul pozitiv cu un avans de aproximativ 4%. "Creşterea încrederii investitorilor a determinat o recuperare rapidă, care a fost susţinută de reacţia promptă a guvernelor cu privire la susţinerea economiei prin diferite forme de sprijin, demonstrând faptul că factorii de decizie au aplicat lecţiile învăţate cu ocazia crizei din 2008", explică Armeanu, care este şi vicepreşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).

Acesta precizează că evoluţia în V a pieţelor de capital, ce constă în reduceri ample ale indicilor bursieri, urmate de o recuperare destul de rapidă, s-a manifestat după cum urmează: S&P 500 a atins 3.380 de puncte în 14 februarie, pentru ca în 23 martie să atingă 2.237 puncte, înregistrând o scădere cu 34%, urmată de o revenire la 3.232 puncte, la începutul lunii iunie recuperând astfel aproximativ 90% din pierderi; Dow Jones Industrial Average (DJIA- blue chip) atinsese peste 29.000 de puncte la începutul lunii februarie, pentru ca la mijlocul lunii martie să ajungă la puţin peste 18.000 de puncte consemnând o scădere de aproximativ 36%, urmată de o recuperare de peste 90% la începutul lunii iunie, când indicele a atins valoarea de 27.000 de puncte; NYSE Composite Index (all stocks) înregistra 14.000 de puncte la începutul lunii februarie pentru ca la mijlocul lunii martie să scadă la putin peste 9.000 de puncte, înregistrând o pierdere de aproximativ 40%, urmată de o revenire la 12.600 de puncte la începutul lunii iunie, recuperând 90%; FTSE 100 a pierdut în martie 34% faţă de luna februarie, scăzând de la 7.300 puncte la 4.900 de puncte, recuperând peste 80% până în luna iunie, când a atins 6.400 puncte. Indicele DAX a avut o evoluţie similară, scăzând 38% în martie faţă de februarie, de la 13.700 de puncte la 8.500 puncte, pentru ca la începutul lunii iunie să recupereze mai mult de 80%, indicele atingând 12.000 de puncte.

În ceea ce priveşte Bursa de la Bucureşti, analiza de specialitate realizată de Dan Armeanu evidenţiază faptul că indicele BET a urmat aceeaşi evoluţie şi a scăzut cu aproximativ 30% în luna martie. Ulterior, a urmat o recuperare de peste 80%, odată cu scăderea numărului de îmbolnăviri cu COVID - 19.

"La nivelul bursei locale, indicele BET a scăzut cu aproximativ 30% până la sfârşitul lunii martie, urmând evoluţiile principalii indici internaţionali, precum S&P 500, DJIA, FTSE 100 şi DAX, care au cunoscut scăderi în jur de 35%, recuperarea pierderilor în procent de aproximativ 80% - 85% având loc în următoarele 2 luni. În această perioadă, Bursa de la Bucureşti s-a înscris în aceeaşi tendinţă de volatilitate ridicată, în corelaţie atât cu numărul de noi cazuri de îmbolnăviri, cât şi ca efect al reducerii activităţii întreprinderilor în majoritatea domeniilor de activitate. Aceeaşi corelaţie puternic negativă, de - 0,81, o constatăm şi în cazul evoluţiei indicelui BET raportat la evoluţia numărului de noi cazuri de îmbolnăviri în China. Pe de altă parte, din analiza corelaţiei între indicele BET şi numărul de noi cazuri din SUA, prezentată în graficul 6, rezultă o corelaţie negativă moderată de -0.46, care se diminuează pe măsură ce numărul de noi cazuri de îmbolnăviri scade. Astfel, reacţia bursei locale se înscrie în contextul general al evoluţiei burselor internaţionale care au reacţionat la primele semne ale manifestării pandemiei în China, unda transmiterii pandemiei mai târziu şi în SUA nemaifiind o surpriză, efectele fiind deja absorbite de pieţele de capital", notează specialistul.

Conform sursei citate, factorul care a influenţat evoluţia burselor internaţionale în perioada de vârf a pandemiei, pare să fi fost numărul de cazuri de noi îmbolnăviri în China. Astfel, între evoluţia indicelui S&P 500 şi numărul de noi cazuri de îmbolnăviri cu COVID -19 din China se observă o corelaţie negativă puternică, valoarea coeficientului fiind de -0,87.

Per ansamblu, evoluţia pieţelor de capital a fost în V şi relevă o revenire temporară rapidă, "care nu ţine cont de fundamentele economice pe termen lung, punând în evidenţă decuplarea burselor de economia reală".

În ceea ce priveşte prognozele instituţiilor financiare legate de creşterea economică la nivel mondial pentru acest an, acestea au fost ajustate de la o medie de peste 3%, la o scădere de aproximativ 4,9%, în iunie.

"Estimările din luna iunie 2020 indică o scădere medie de 5,8% a PIB-ului real în cazul ţărilor central si est-europene şi o scădere medie mai pronunţată în ţările vest-europene, de 10,2%, apropiată de prognoza pentru Statele Unite de 8%. Impactul asupra PIB-ului pare să fie mai amplu, atât în ţările dezvoltate cât si în cele emergente, pentru că economiile sunt interconectate, dependente de comerţul şi transportul internaţional, de furnizori şi clienţi externi, în condiţiile reducerii abrupte a investiţiilor şi a consumului la nivel naţional. Evaluarea impactului se referă numai la etapa iniţială, fără luarea în considerare a posibilităţii de izbucnire a unui nou episod de creştere a numărului de cazuri de îmbolnăviri în toamna acestui an", arată cadrul universitar de la ASE. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Andreea Lăzăroiu)