Viziunea Guvernului pentru infrastructura de transport cuprinde un angajament naţional de alocare anuală a 2% din PIB pentru investiţiile din acest sector, respectiv 4 miliarde de euro, dar şi o creştere a capacităţii de implementare a proiectelor, a afirmat ministrul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, Lucian Bode, la evenimentul de lansare a Planului Naţional de Investiţii şi Relansare Economică al Guvernului României.

Potrivit acestuia, planul este unul "ambiţios, vizionar, dar mai ales necesar" şi va relansa România.

"Abordarea Guvernului în ceea ce priveşte infrastructura de transport s-a axat pe trei direcţii de acţiune: menţinerea tuturor şantierelor deschise, deschiderea de noi şantiere prin emiterea de ordine de începere, prin semnarea de noi contracte de proiectare şi execuţie şi, nu în ultimul rând, prin deblocarea proiectelor care trenau de foarte, foarte mulţi ani. A treia direcţie de acţiune a Guvernului a fost elaborarea planului investiţional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2020 - 2030. Acest plan reprezintă, chiar dacă voi fi subiectiv, forţa motrice a Planului Naţional. Afirm acest lucru având ca argument principal faptul că investiţiile în infrastructură reprezintă motorul economiei, motiv pentru care guvernarea liberală face o prioritate din dezvoltarea infrastructurii de transport în România", a menţionat Bode.

El a precizat că planul investiţional pentru următorii 10 ani este un document complementar Master Planului General de Transport şi are trei obiective strategice: în primul rând actualizarea strategiei de implementare a Master Planului, îndeplinirea condiţiei favorizante impuse de Comisia Europeană pentru următorul cadru financiar şi, respectiv, realizarea unui document cadru de referinţă pentru politicile publice relevante şi pentru toate instituţiile implicate în realizarea obiectivelor de infrastructură de transport naţională.

"Numai printr-un efort susţinut în următorii 10 ani vom reuşi să creăm o reţea de transport extinsă, care să asigure conectivitatea între toate regiunile României şi, mai departe, cu Europa. Viziunea noastră cuprinde un angajament naţional de alocare a 2% din PIB în fiecare an pentru investiţiile în infrastructura de transport. Acest angajament trebuie asumat pe termen lung, dar mai apoi, mai important, el trebuie dublat de un set de acţiuni administrative. În momentul de faţă, dacă am avea alocat acest procent, echivalentul a 4 miliarde de euro, nu am avea capacitatea administrativă să-i cheltuim, de aceea se impune o serie de măsuri care să crească capacitatea de implementare a proiectelor. Astfel, am identificat un minim de elemente care, aplicate, vor contribui la îmbunătăţirea acestui proces. Astfel: creşterea calităţii studiilor de fezabilitate şi a proiectelor tehnice, eficientizarea relaţiei cu instituţiile şi entităţile avizatoare, îmbunătăţirea legislaţiei privind achiziţiile publice, introducerea unui sistem de judecată mai rapid a contestaţiilor, creşterea performanţei beneficiarilor şi a cooperării între autorităţile locale şi cele naţionale şi monitorizarea profesionistă a implementării proiectelor'', a precizat el.

Până în 2030 trebuie finalizate coridoarele reţelei centrale, a atras atenţia şeful de la Transporturi.

"Cu atât mai mult, România trebuie să accelereze implementarea proiectelor de infrastructură de pe coridoarele reţelei centrale pentru a le recepţiona. Următorii 10 ani sunt decisivi pentru atingerea acestui obiectiv. Capacitatea de planificare şi de implementare constituie elemente cheie pe care dorim să le îmbunătăţim. România trebuie să îşi prioritizeze proiectele de infrastructură în mod profesionist, în concordanţă cu planificarea pe termen lung a Comisiei Europene, iar această prioritizare, odată stabilită, este obligatoriu să rămână stabilă. La pachet cu acest demers, trebuie asigurată finanţarea pe termen lung care va fi un mix de fonduri", a arătat Lucian Bode.

Ministrul a precizat că pentru fiecare sector de transport este stabilită perspectiva de dezvoltare pentru următorii 10 ani, plecând de la realitatea de astăzi, de la realitatea din teren. Astfel, pentru sectorul rutier, reţeaua primară este reprezentată de 4.200 de km de autostrăzi şi drumuri expres din care astăzi sunt 850 de km în operare, care conectează toate regiunile de dezvoltare şi cei mai importanţi poli de creştere economică din România.

"Ne propunem să finalizăm lucrările de infrastructură aflate în implementare, cei 407 km de autostrăzi şi drumuri expres, cu un cost estimat la 4,3 miliarde de euro. Ne propunem să investim în 29 de proiecte noi de autostrăzi şi drumuri expres, aproximativ 3000 de km, cu un cost estimat de 31 de miliarde de euro. Dacă ar fi să enumăr câteva dintre aceste priorităţi absolute în sectorul rutier, m-aş rezuma la finalizarea coridorului rutier la profil de autostradă între Constanţa şi Nădlac, realizarea conexiunii rutiere rapide între Moldova şi Transilvania, respectiv între Moldova şi Muntenia, dezvoltarea legăturilor rutiere transfrontaliere şi, nu în ultimul rând, implementarea digitalizării şi a măsurilor de creştere a siguranţei rutiere", a explicat el.

În privinţa sectorului feroviar, Lucian Bode a subliniat că reţeaua primară este reprezentată de 3.000 de km de cale ferată şi doar 407 km de cale ferată sunt modernizaţi.

"Ne propunem să investim în 23 de proiecte noi de cale ferată, aproximativ 2.400 de km, cu un cost estimat la 14,3 miliarde de euro. Dacă ar fi să enumăr câteva dintre aceste priorităţi absolute din sectorul feroviar ar fi: finalizarea coridorului feroviar între portul Constanţa şi Curtici, modernizarea coridoarelor feroviare, achiziţia de material rulant nou sau implementarea conceptului de tren metropolitan, proiecte pentru zonele Bucureşti, Cluj Napoca, Braşov, Iaşi, Timişoara şi Sibiu. Pentru metrou, strategia de dezvoltare prevede investiţii în 4 noi magistrale de metrou din Bucureşti şi Cluj Napoca, cu o lungime de 42 de km şi 46 de staţii", a spus oficialul MTIC.

În sectorul naval, reţeaua primară este formată din 14 porturi - 13 fluviale şi unul maritim, iar obiectivul central îl reprezintă poziţionarea României pe ruta principală de schimburi de mărfuri între Europa şi Asia, a precizat Bode, prin valorificarea superioară a potenţialului portului Constanţa şi a legăturilor acestuia cu restul Europei, prin intermediul coridorului multimodal TEN-T prin Dunăre, format din căi navigabile, căi ferate şi reţea de autostrăzi.

"S-a pierdut timp preţios pentru punerea în valoare a acestui obiectiv de infrastructură navală, iar, în lipsa unui plan serios de investiţii, portul Constanţa riscă să devină doar un obiectiv turistic. La acest capitol avem stabilite obiective strategice care repoziţionează acest sector şi îi creează premisele de relansare", a susţinut ministrul.

În ceea ce priveşte sectorul aerian, România are 7 aeroporturi, în Bucureşti, Craiova, Timişoara, Sibiu, Cluj Napoca, Iaşi şi Constanţa, obiectivul central fiind reprezentat de poziţionarea României "ca un hub regional în condiţiile în care concurenţa dintre aeroporturi a depăşit graniţele ţării'', potrivit ministrului Transporturilor.

"Am identificat trei surse de finanţare disponibile care, utilizate în mod eficient, profesionist, vor acoperi necesarul de 77,9 miliarde de euro cât reprezintă finanţarea întregului plan investiţional pentru următorii 10 ani. Principalele surse de finanţare vor fi fondurile europene nerambursabile, bugetul de stat, contribuţie integrală sau cofinanţare şi fondurile rambursabile", a mai spus Lucian Bode. AGERPRES/(A - autor: Oana Tilică, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Irina Giurgiu)

Citiţi şi:

Iohannis: A venit momentul să turăm motoarele pe calea relansării economiei; PSD a neglijat aşteptările românilor

Iohannis: Fondurile europene trebuie să devină pilon esenţial al dezvoltării noastre

Orban, despre planul de relansare economică: Urmăm un model bazat pe investiţii, digitalizare, inovare, creşterea competitivităţii

Orban: Degeaba avem gaz, dacă nu îl aducem în casele românilor

Orban: E momentul ca liderii politici să iasă din mlaştina demagogiei şi populismului

Cîţu: Cheltuielile cu dobânzile în iunie 2020 sunt mai mici decât erau anul trecut în aceeaşi perioadă

Orban: Guvernul şi administraţia să schimbe mentalitatea; să se debaraseze de obiceiurile pe care le-a avut până acum