Bugetul Politicii Agricole Comune (PAC) a Uniunii Europene se situează sub nivelul necesar perioadei actuale, în ciuda recentei propuneri de îmbunătăţire, a declarat, luni, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, în videoconferinţa miniştrilor Agriculturii şi Pescuitului din UE, organizată de Preşedinţia croată a Consiliului UE.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, remis marţi AGERPRES, fermierii trebuie să respecte noi condiţii şi obligaţii, derivate din noua reformă a PAC, a afirmat Adrian Oros.

Totodată, şeful de la Agricultură a apreciat că s-au făcut progrese importante asupra pachetului de reformă a PAC post-2020 şi a declarat că România se aşteaptă ca pe perioada Preşedinţiei germane să se avanseze suficient la nivel tehnic şi politic pentru stabilirea unui acord asupra textelor finale, în paralel cu agrearea noului Cadru Financiar Multianual, care să asigure o finanţare corespunzătoare fermierilor.

"În contextul reformei PAC, ţinând cont de Cadrul Financiar Multianual pentru 2021-2027, consider că perioada de tranziţie trebuie să fie de 2 ani, având în vedere stadiul negocierilor, precum şi al celor două strategii, 'De la fermă la consumator' şi cea privind biodiversitatea", a declarat Adrian Oros.

Cu privire la Organizarea Comună a Pieţei, ministrul român al Agriculturii a transmis oportunitatea dublării angajamentelor propuse de Comisie de un cadru flexibil adaptat realităţilor şi nevoilor actuale cu care se confruntă producătorii la nivel european, se menţionează în comunicat. Totodată, Oros a reiterat necesitatea activării unor mecanisme de sprijin pentru sectoarele cărnii de porc şi de pasăre, puternic afectate de pandemie.

Referitor la adoptarea reformei PAC, ministrul Agriculturii a afirmat că este necesar să se aibă în vedere continuarea convergenţei externe pentru a stabili condiţii de concurenţă echitabile între fermierii europeni, un sistem voluntar de plafonare a plăţilor directe care să permită statelor membre să adopte cea mai adecvată decizie pentru condiţiile lor specifice, continuarea sprijinului cuplat pentru sectoarele care se confruntă cu dificultăţi, menţinerea ajutorului naţional tranzitoriu la 50%, potrivit documentului.

În privinţa pescuitului, secretarul de stat din cadrul Ministerului Agriculturii Gheorghe Ştefan a salutat iniţiativa Comisiei Europene şi orientările formulate pentru anul 2021, reiterând poziţia adoptată în reuniunile anterioare, pornind de la considerentul avut în vedere referitor la impactul pescuitului flotei naţionale asupra stocurilor din Marea Neagră, care trebuie evaluat în strânsă corelare cu dimensiunile flotei.

România acţionează la nivel regional în cadrul Comisiei generale pentru pescuit în Marea Mediterană, prin intermediul căreia este fundamentat nivelul anual posibil de exploatat al speciilor, rezultatele cercetărilor prezentate oferind Comisiei fundamentul ştiinţific necesar adoptării recomandărilor şi regulamentelor, care se adresează tuturor statelor riverane Marii Negre.

România, ca şi Bulgaria, consideră că pescarii se confruntă cu dificultăţi, cu atât mai mult cu cât situaţia stocurilor în regiune este determinată în mod deosebit de activităţile de pescuit ale statelor terţe, care nu au aceleaşi obligaţii legate strict de nivelul flotei de pescuit, monitorizarea şi controlul pescuitului, precum cele asumate de statele membre UE, dar şi datorită diferenţelor de reglementare la nivel naţional.

Sub aspectul Regulamentului privind controlul pescuitului, România susţine ca navele sub 10/12 metri să fie exceptate de la depunerea jurnalului de pescuit electronic, iar monitorizarea electronică de la distanţă să se implementeze cu condiţia identificării surselor de finanţare pentru achiziţionarea echipamentelor necesare, se precizează în comunicatul Ministerului Agriculturii. AGERPRES/(AS - autor: George Coman, editor: Oana Tilică, editor online: Irina Giurgiu)