Peste 60.000 de microîntreprinderi "de subzistenţă" nu au primit niciun ajutor în această perioadă, deoarece băncile care participă la programul IMM Invest sunt cele care fac regulile de triere a companiilor, după ce Guvernul nu a impus băncilor să accepte la finanţare aceste IMM-uri, a declarat, marţi, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Florin Jianu.

Acesta a apreciat că programul IMM Invest este unul benefic, dar insuficient, deoarece, la fel ca şi măsura acoperirii şomajului tehnic de Guvern, nu sprijină firmele "de subzistenţă" - acele zeci de mii de IMM-uri cu un singur acţionar şi fără alţi angajaţi.

"Dacă vorbim de şomajul tehnic, el a fost poate cea mai bună măsură în această perioadă, pentru că a salvat sute de mii de locuri de muncă. IMM Invest este un program bun, dar nu este un program suficient, de exemplu nu ajunge în HoReCa, pentru că evaluarea băncilor, şi înainte de criză, a fost aceea de a exclude acest domeniu al hotelăriei, restaurantelor, cafenelelor. Deci avem un program IMM Invest, un program bun, un program pe care noi l-am propus, e propus din 2016, dar nu e un program suficient. Vă dau un exemplu: zeci de mii de firme, cred că spre aproape 60.000-70.000 de firme cu un singur acţionar, care nu au angajaţi, sunt acele firme de subzistenţă care nu au fost ajutate în niciun fel în această perioadă. Ele cu ce sunt vinovate că le-a închis pandemia şi că nu au putut să lucreze? Am primit sute de mesaje din ţară, le-am transmis Guvernului, i-am rugat ca în şomajul tehnic să îi includă şi pe aceştia - oameni care trăiau din dividendele dintr-o companie, erau acele firme de subzistenţă şi care sunt foarte multe şi pe care nu ne permitem să le pierdem, pentru că pierderea oricărei firme în această ţară înseamnă un cost suplimentar pentru stat: şomaj, nu mai iei taxe şi impozite la stat", a afirmat Florin Jianu, într-o conferinţă de presă.

Preşedintele CNIPMMR a criticat faptul că Guvernul nu a impus băncilor criterii ferme de acceptare a acestora în programul IMM Invest, care să forţeze sistemul bancar să accepte la finanţare şi microîntreprinderile considerate nebancabile.

"Avem foarte multe categorii (de firme, n.r.), iar intervenţiile trebuie făcute pe categorii, nu putem să spunem că avem IMM Invest şi cu asta rezolvăm problema economiei româneşti. Băncile se vor uita către firmele care sunt bancabile şi care erau şi înainte bancabile. Nu vreau să iau apărarea băncilor, dar ele sunt nişte societăţi comerciale private şi care se uită şi vor spune: 'Criza asta cât va continua? Firma asta pe care noi o sprijinim acum dându-i un împrumut va mai fi viabilă peste 3 luni, peste 6 luni, când începe să-mi plătească mie împrumutul?'. Şi eu sunt foarte atenţi şi circumspecţi. Ceea ce am cerut ministrului de Finanţe şi prim-ministrului a fost să impună (băncilor, n.r.) condiţii (pentru acceptarea finanţării microîntreprinderilor, n.r.) de la începutul intrării în program, şi să spună: 'Vrei să intri în IMM Invest? Astea sunt condiţiile, pentru tine ca bancă. Dacă vrei, intri, dacă nu, nu intri.' În momentul în care ai lăsat (băncile, n.r.) să intre în program, regulile le fac ei, pentru că toată lumea spune că au probleme Fondul de Garantare sau oamenii din minister. Nu! (Programul IMM Invest, n.r.) a ajuns la bănci, şi băncile triază ele cum vor, dacă n-ai impus niciun fel de triere", a precizat Florin Jianu.

Preşedintele CNIPMMR a explicat că Guvernul putea folosi modelul german de sprijinire a IMM-urilor, prin care băncile au acordat rapid fonduri microîntreprinderilor, după care Guvernul a acoperit împrumutul acordat de bancă.

"Cred că e nevoie de mult mai multe instrumente, după cum am văzut în Germania sau în alte state. Prim-ministrul menţionează că noi nu suntem Germania sau alte state, noi nu avem bani. Şi i-am spus că sunt bani europeni, am identificat un miliard de euro din fonduri europene. Germania cum a făcut, şi cum ar trebui să facem şi noi? Te duci (Guvernul, n.r.) la bănci şi le spui: 'băi fraţilor, trebuie să vină banii ăştia din fonduri europene; daţi voi întâi nişte granturi - 10.000, 15.000 de euro'. Aşa a făcut Germania, mi-a spus un întreprinzător care are firmă în Germania, că a făcut o cerere on-line, a primit 15.000 de euro în cont şi de acolo el şi-a văzut de treabă, a trecut mai repede peste această perioadă, urmând ca statul să regleze cu banca respectivă, să-i dea din fondurile europene, pe bază de ramburs. Deci instrumentele sunt simple, doar să ne dorim să le punem în practică", a menţionat Florin Jianu.

Un alt reprezentant al CNIPMMR, Sterică Fudulea, a arătat şi el că programul IMM Invest reprezintă o gură de oxigen pentru firmele care erau deja considerate bancabile, în timp ce majoritatea microîntreprinderilor fără angajaţi nu au fost luate în calcul în acest program.

"Cel mai important este când ajung aceşti bani la întreprinzător. Deja avem 3 luni de zile în care stăm acasă. Nu cred că sunt multe întreprinderi care pot supravieţui după aceste 3 luni din profitul anilor precedenţi. Aici ne gândim, bineînţeles, la cele 50.000 de microîntreprinderi care nu au avut niciun fel de angajat, şi ne gândim la celelalte vreo 30.000 de start-up-uri înfiinţate doar în ultimul an, care şi-au început activitatea cu 3 sau cu 6 luni înainte. Ce susţinere au aceste start-up-uri de a îşi continua această activitate, când după 6 luni el a fost lovit în moalele capului şi nu are niciun fel de sprijin, pentru că, pe româneşte, nu are niciun ban în cont. Adoptăm (un pachet guvernaamental de sprijin pentru companii, n.r.) săptămâna viitoare, iar banii când îi primim? În martie anul viitor, la următoarea criză? (...) Sunt foarte multe societăţi comerciale (microîntreprinderi, n.r.) care au credite bazate pe garantarea averii familiei, sau garantate cu casa părinţilor, pe care tu rişti s-o pierzi mâine-poimâine. IMM Invest este o gură de oxigen pentru firmele care erau deja bune şi bancabile. Restul, cei care aveau ceva probleme, nu erau puşi în calcul deloc", a adăugat reprezentantul CNIPMMR. AGERPRES/(AS - autor: George Coman, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)