România va înregistra în acest an un deficit bugetar de 6,7% din PIB, iar contracţia economică se va situa la final de an la 2,2% din Produsul Intern Brut, a declarat, luni seara, ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu.

"Economia globală trece astăzi printr-o criză nemaiîntâlnită în care a trebuit să ţinem mai întâi oamenii sănătoşi, dar nici să omorâm economia. A fost o provocare mare pentru acest Guvern. Noi ne uităm la noi, dar lucrurile sunt dificile pentru toate economiile. În SUA se estimează un deficit bugetar de aproape 24% din PIB, în acest an, ca să înţelegeţi dimensiunea crizei. În Europa, zona euro, va fi în jur de 13%, iar în România de 6,7% din PIB. În acest moment şi lucrurile arată ok. Am reuşit, prin măsurile pe care le-am luat, să avem primul trimestru de creştere economică, deci 2,4% din PIB, ceea ce a fost, după Irlanda, cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană. PIB-ul la 6 luni, avem trimestrul 2 care este afectat negativ, şi aici vom avea o contracţie a economiei într-un scenariu care merge pentru final de an spre minus 2,2% din PIB pentru tot anul. România nu va avea o recesiune tehnică, deci nu vom avea două trimestre negative în niciun caz. Vom avea revenirea economiei din trimestrul 3, aşa cum am spus de la început", a spus Cîţu, la Digi 24.

Pentru a doua jumătate a anului, şeful de la Finanţe a estimat că trimestrul 3 va fi unul bun, iar trimestrul 4 "să fie poate la fel de bun".

"Eu am zis aşa de la început: o să fie o revenire în 'V'. O să avem pe primul trimestru creştere, o cădere în al doilea trimestru, apoi o revenire în trimestrul 3 şi apoi trimestrul 4. Eu cred că trimestrul 3 va fi un trimestru bun, un trimestru mult mai bun. Bine, nu se compară cu doi, nu are nicio treabă... Deci, o să avem revenirea asta în 'V', trimestrul 4 să fie poate la fel de bun. Dacă reuşesc, aşa cum îmi propun, să alocăm această sumă record pentru investiţii (...), câteva miliarde de euro (...), trimestrul 4 o să fie mult mai bun decât trimestrul 3 şi, cu un trimestru 4 foarte bun, putem să dăm în 2021 (...), să las următorului ministru de Finanţe un buffer confortabil în rezervă să nu aibă probleme de finanţare, dar şi o economie care să fie pe un trend ascendent", a precizat oficialul.

Întrebat dacă nu mai vrea să fie ministru de Finanţe, Florin Cîţu a răspuns: "Nu ştiu cine o să fie, dar eu vreau. Avem multe de făcut şi v-am spus că pregătim pentru anul viitor şi un plan fiscal".

"Sunt mai multe lucruri de pregătit, dar trebuie să ai un Guvern şi un Parlament care să meargă pe perioadă mai lungă", a adăugat acesta.

În altă ordine de idei, ministrul de resort a menţionat, totodată, că rata inflaţiei s-a înjumătăţit în acest an faţă de 2019, până la aproape de 2%.

"Rata inflaţiei a scăzut în fiecare lună în guvernarea PNL. Anul trecut, în creştere economică, fără niciun fel de criză, rata inflaţiei era în jur de 4%, iar anul acesta suntem aproape de 2% şi în continuare preţurile scad. Nimic din ce au aruncat în piaţă cei de la PSD nu s-a întâmplat. A fost cumva o strategie a celor de la PSD de a speria oamenii, de a-i panica. Dacă nu ar fi fost ascunşi în spatele declaraţiilor politice, jumătate din PSD era astăzi în puşcărie. Nu poţi să te foloseşti şi să panichezi întreagă Românie doar pentru a câştiga tu politic. Acest scenariu a afectat şi economia, şi turismul, dar i-a speriat şi pe români. Tot acest lucru a fost o campanie orchestrată, plătită de PSD. Sunt pe reţelele de socializare, televiziunile prietene, reclamele pe online. Nu cred că o reclamă pe un ziar online o faci gratuit, trebuie să plăteşti pentru ea", a subliniat şeful de la Finanţe.

Acesta a adăugat că, în intervalul aprilie - iunie, s-au plătit 2,2 miliarde de lei pentru şomajul tehnic, iar facilităţile acordate până la data de 30 iunie 2020 au lăsat în companii 15 miliarde de lei.

"Aprilie a fost cea mai dură lună, şi jumătate de mai. Am reuşit să luăm măsurile care cumva să elimine partea cea mai negativă. În şomaj tehnic, am plătit 2,2 miliarde de lei, în aprilie, mai şi iunie. Aceşti oameni se întorc acum la locul de muncă. Aici avem cealaltă măsură pentru aceştia, de a plăti 41,5% din salariul celor care au fost în şomaj tehnic şi se întorc la muncă. Se vor plăti trei luni de zile de la reluarea muncii, dar trebuie să fi fost în şomaj tehnic minim 15 zile lucrătoare. Angajatorii ar trebui să ceară asta la Ministerul Muncii. Toate aceste măsuri au dat încredere companiilor din economie să meargă mai departe şi asta o vedem în venituri. Sunt multe companii care nu şi-au închis activitatea şi care îşi plătesc taxele şi o fac pentru că am luat şi nişte măsuri foarte bune - bonificaţie de 10% dacă plăteşti la timp impozitele, amânări pentru depuneri de declaraţii. Toate aceste măsuri pe care le-am luat până la 30 iunie au lăsat la companii în jur de 15 miliarde de lei. Nu mai spun de faptul că am plătit şi din urmă concediile medicale. Când am venit anul trecut, era un stoc de 3 miliarde de lei de concedii neplătite. Am ajuns în luna mai să decontăm concedii medicale de 637 de milioane de lei", a susţinut Florin Cîţu.

Premierul Ludovic Orban a anunţat, luni, că, pe data de 1 iulie, va avea loc prezentarea programului economic, alături de preşedintele României, Klaus Iohannis.

"Prezentarea programului economic va fi, miercuri, alături de preşedintele României, cu care am colaborat foarte apropiat. După prezentarea programului economic, obiectivul nostru este ca, în maximum o lună de zile, să adoptăm toate actele normative necesare pentru implementarea măsurilor din program", a spus Orban, la finalul Adunării membrilor Coaliţiei pentru Dezvoltarea României (CDR). AGERPRES/(AS - autori: Daniel Badea, Oana Tilică, editori: Oana Tilică, Daniel Badea, editor online: Alexandru Cojocaru)

Citiţi şi:

* Cîţu: Pentru partea a doua a anului pregătim investiţii; Ministerul Transporturilor va avea o sumă record la rectificarea bugetară

* Cîţu: Cheltuielile legate direct de criza provocată de coronavirus sunt de 3,1 miliarde lei, la 5 luni

* Ministrul Finanţelor: Nu vom avea nevoie de FMI în acest an; vom obţine bani de pe pieţele financiare

* Cîţu, despre creşterea pensiilor: Propunerea mea este de 10%; la alocaţii lucrurile sunt mai complicate