Mai bine de jumătate dintre români nu au auzit de procesul de liberalizare a pieţei gazelor, care va avea loc peste doar o săptămână, la 1 iulie, şi doar unul din cinci crede că are informaţii suficiente despre ceea ce trebuie să facă începând cu această dată, se arată într-un sondaj INSCOP Research, dat miercuri publicităţii.

Sondajul face parte din cea de-a doua ediţie a "Barometrului Securităţii Energetice" din România, eveniment organizat de Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale "Ion I. C. Brătianu" al Academiei Române (ISPRI), prin Laboratorul de Analiză a Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică (LARICS).

La momentul efectuării sondajului (sfârşitul lunii mai - începutul lunii iunie), mai puţin de jumătate dintre români (48,8%) declarau că au auzit de faptul că piaţa de gaze naturale va fi liberalizată începând cu 1 iulie 2020, în timp ce 50,2% nu au auzit, iar 1% nu au răspuns.

Respondenţii cu vârsta de peste 45 de ani, cei cu educaţie mai ridicată, locuitorii din Bucureşti şi urbanul mare, din regiunile Nord-Vest şi Bucureşti Ilfov declarau că au auzit de liberalizarea pieţei de gaze naturale într-o proporţie mai mare decât celelalte categorii.

Doar 21,5% dintre români consideră că au informaţii suficiente cu privire la ce înseamnă şi care sunt efectele liberalizării pieţei de gaze, în timp ce 77,6% apreciază că nu au informaţii suficiente. 0,9% nu ştiu sau nu răspund.

Cei care se consideră mai informaţi cu privire la liberalizarea pieţei de gaze naturale sunt cu precădere bărbaţi, persoane cu vârsta peste 45 de ani, cu educaţie medie sau superioară, cu venit peste 3.000 de lei, locuitori din Bucureşti şi mediul urban.

Totodată, 38% dintre români iau în considerare posibilitatea de a-şi schimba actualul furnizor de gaze naturale dacă vor primi o ofertă mai bună din partea altui furnizor, în timp ce 27,9% resping această posibilitate. 30,8% declară că nu sunt conectaţi la reţea. Nu ştiu sau nu răspund 3,3%.

În acelaşi timp, 39,7% dintre respondenţi declară că au auzit de faptul că piaţa de energie electrică va fi liberalizată începând cu 1 ianuarie 2021, iar 59,5% că nu au auzit. Procentul non-răspunsurilor este de 0,8%.

Cu o majoritate covârşitoare, 91,8% dintre români sunt de acord ca statul să susţină financiar extinderea reţelei de gaze naturale, astfel încât mai multe locuinţe să aibă acces la această resursă naturală. 6% se opun, iar 2,2% nu ştiu sau nu răspund.

La capitolul consumatori vulnerabili, autorii sondajului au măsurat vulnerabilitatea consumatorilor în funcţie de două criterii: dificultatea în achitarea facturilor la energie şi lipsa de informaţii şi cunoştinţe cu privire la modul în care funcţionează piaţa de energie. Astfel, 21,5% dintre români apreciază că ei înşişi sunt consumatori vulnerabili de energie, deoarece au dificultăţi în achitarea facturilor la energie electrică, termică sau gaze. 78,4% răspund negativ, iar 0,1% nu ştiu sau nu răspund.

Cei care apreciază că ei înşişi sunt consumatori vulnerabili de energie deoarece au dificultăţi în achitarea facturilor la energie sunt cu precădere persoane cu educaţie scăzută, cu un venit redus, inactivi, potenţial activi, locuitori din urbanul mic sau mediul rural.

De asemenea, 61,1% dintre participanţii la sondaj apreciază că ei înşişi sunt consumatori vulnerabili de energie deoarece nu au informaţii şi cunoştinţe suficiente despre modul în care funcţionează piaţa de energie, în timp ce 37,6% răspund negativ.

62,3% dintre respondenţi consideră că statul ar trebui să subvenţioneze cu sume adecvate doar consumatorii vulnerabili care au venituri mici (în uşoară creştere faţă de 58% în septembrie 2019). 34% (un procentaj similar celui din septembrie 2019) sunt de părere că statul ar trebui să subvenţioneze cu sume mici toţi consumatorii, indiferent de veniturile pe care le câştigă. 3,7% este procentajul non-răspunsurilor.

În contextul consecinţelor economice ale epidemiei de coronavirus, 73,6% dintre respondenţi sunt de părere că proiectele mari de investiţii ale companiilor private din energie ar trebui încurajate de statul român,19,8% consideră că proiectele mari de investiţii ale companiilor private din energie ar trebui amânate de statul român, iar 6,6% nu ştiu sau nu răspund.

În altă ordine de idei, peste trei sferturi dintre români (78,9%) sunt de acord cu exploatarea rezervelor de gaz natural din ţărmul românesc al Mării Negre (în uşoară creştere faţă de 75,6% în septembrie 2019), 16,7% îşi exprimă dezacordul şi 4,4% nu ştiu sau nu răspund.

Deblocarea proiectelor de exploatare a gazelor de la Marea Neagră pentru a ajuta la relansarea economiei româneşti afectate de epidemia de coronavirus este apreciată de 88,4% dintre respondenţi ca fiind foarte importantă (57,3%) şi importantă (31,1%). Doar 6,5% dintre cei chestionaţi consideră deblocarea proiectelor offshore neimportantă, iar 2,4% deloc importantă. Nu ştiu sau nu răspund 2,6%.

La întrebarea "Statul român deţine zăcămintele de gaz de mare adâncime în largul Mării Negre, dar nu are resurse financiare suficiente şi nici tehnologia pentru a exploata singur aceste resurse. În lumina acestor informaţii, vă rog să indicaţi cu care dintre următoarele afirmaţii sunteţi mai degrabă de acord ?", aproape jumătate dintre cei chestionaţi (48,7%) au ales aserţiunea "Pentru a încuraja companiile private să investească în exploatarea gazelor de la Marea Neagră, statul român ar trebui să adopte un nivel al taxelor similar cu media europeană".

Pe de altă parte, aproape o treime dintre respondenţi (32,6%) au ales aserţiunea "Statul român ar trebui să păstreze actualul nivel al taxelor, chiar dacă în acest fel companiile private nu vor mai investi în exploatarea gazelor de la Marea Neagră".

Întrebaţi cine cred că va avea de câştigat dacă gazele descoperite în Marea Neagră NU vor fi exploatate în următorii ani, 35,5% dintre respondenţi menţionează Rusia (în scădere faţă de 50,1% în septembrie 2019), 19% România (nivel similar cu septembrie 2019), 10,7% Europa (nivel similar cu septembrie 2019), 7,8% SUA (în uşoară creştere faţă de 5,4% în septembrie 2029). Puţin peste un sfert (26,9%) nu ştiu sau nu răspund.

Totodată, 91,7% dintre respondenţi (în creştere uşoară faţă de 86.4% în septembrie 2019) apreciază că este important (26,5%) şi foarte important (65,2%) ca ţara noastră să utilizeze gazul natural de la Marea Neagră pentru extinderea alimentării cu gaz a populaţiei.

În acelaşi timp, 77,6% dintre români (în scădere faţă de 85,8% în septembrie 2019) sunt de părere că este important (26,7%) şi foarte important (50,9%) ca ţara noastră să nu mai importe gaz natural din Rusia.

Puţin peste jumătate dintre respondenţi (52,2%) sunt de acord cu afirmaţia "Rusia foloseşte livrările de gaz către UE ca să îşi impună voinţa în politica externă", în timp ce 26,6% îşi exprimă dezacordul. Procentul non-răspunsurilor este 17,8%.

De asemenea, 95,9% dintre participanţii la sondaj îşi exprimă acordul cu afirmaţia "La conducerea companiilor din energie cu acţionar majoritar de stat ar trebui numiţi doar specialişti din domeniu", în timp ce 2,9% îşi exprimă dezacordul.

Datele au fost culese în perioada 25 mai - 5 iunie 2020, pe un eşantion de 1.050 subiecţi reprezentativ pentru populaţia României, neinstituţionalizată, cu vârsta de 18 ani şi peste 18 ani.

Eroarea maximă admisă a datelor este de plus/minus 3%, la un grad de încredere de 95%. AGERPRES/(AS - autor: Florentina Cernat, editor: Oana Tilică, editor online: Adrian Dãdârlat)