Flexibilizarea muncii - ca soluţie alături de celelalte măsuri de sprijin pentru companii anunţate de Guvern în vederea ieşirii din criza economică provocată de pandemia COVID, a fost una dintre temele discutate marţi, la Braşov, în cadrul dezbaterilor "Pactul pentru Muncă", iniţiate de Conferinţa Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) şi Federaţia Patronală Petrol şi Gaze (FPPG).

Preşedintele Alianţei Sindicatelor din Tehnologia Informaţiilor şi Comunicaţii, Cristiana Matei, a subliniat în acest sens că introducerea unui program flexibil pentru angajaţi se poate face numai cu o plată corectă a acestora.

"Vorbim de flexibilizarea muncii, dar aceasta va veni şi cu o plată corectă? Ştiţi ce a însemnat, în 2011, schimbarea Codului Muncii şi introducerea part time-urilor? Avem 1 milion de salariaţi plătiţi cu 100-200-300-500 de lei pentru 2-3-4 ore de muncă. Nu l-a obligat nimeni pe tânărul respectiv să-şi ia această muncă, dar să trăiască şi el. Dacă vorbim de flexibilizarea muncii, trebuie să vorbim şi de o plată decentă. O economie bună, decentă, nu se poate dezvolta fără o plată reală a angajaţilor", a afirmat Cristiana Matei.

De cealaltă parte, CEO al companiei Schaeffler România, Sorin Poteraş, a subliniat că o astfel de măsură ar fi "prima soluţie" pentru companiile care, în ultimele luni, au pierdut din comenzi.

"O primă soluţie ar fi acest Kurtzarbeit, care reprezintă un parteneriat între stat, angajat şi angajator. Angajatorul are o resursă flexibilă, o poate folosi şi în momentul în care i-au scăzut comenzile cu 20%, angajatul are beneficiul că va lua salariul, iar statul va plăti cei 20%, însă nu va trebui să-i plătească ajutor de şomaj", a precizat Poteraş.

Totodată, el a afirmat că o altă soluţie ar fi extinderea prevederilor legii privind subvenţionarea cu 50% a locurilor de muncă ale şomerilor şi asupra categoriei elevilor din învăţământul profesional.

Sorin Poteraş a mai subliniat că, prin Şcoala profesională Kronstadt, compania Schaeffler trebuie să angajeze 900 de elevi, câte 300 de absolvenţi pe an. "Elevii nu sunt şomeri, pot fi angajaţi de companii, însă ar fi bine dacă Guvernul ar extinde această lege şi asupra acestei categorii", a spus managerul companiei din Braşov.

Secretarul de stat în Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Daniela Nicolescu, a anunţat, în acelaşi context, că o măsură pe care Guvernul Orban o va lua este sprijinirea companiilor care angajează şomeri, dar şi a celor care vin din diasporă, cu subvenţionarea a 50% din salariul acestora.

"Trebuie să-i relocăm şi pe ei, să le găsim locuri de muncă", a punctat secretarul de stat din MEEMA.

Tot cu acelaşi prilej, deputatul PSD Roxana Mînzatu a arătat că introducerea kurtzarbeit-ului, alături de alte măsuri de sprijin pentru companii sunt necesare şi sunt aşteptate de oameni. "Primesc mesaje de la angajaţi din companii braşovene destul de mari, care îmi spun că ştiu că se pregătesc liste de concedieri şi că şi-ar dori ca statul să vină cât mai rapid cu astfel de măsuri de genul Kurtzarbeit, după măsura şomajului tehnic, care a fost o măsură bună, cu astfel de intervenţii care să ajute companiile în continuare", a menţionat deputatul social-democrat.

Cristina Chiriac, preşedinte fondator al CONAF, a subliniat că dezbaterea "Pactul pentru Muncă" de la Braşov a înregistrat două premiere: în primul rând alăturarea sindicatelor acestui dialog şi, în al doilea rând, faptul că a avut loc în aer liber, respectând toate regulile de protecţie în contextul crizei coronavirus.

Totodată, ea a anunţat că, după ultima întâlnire din seria acestor dezbateri, cea de la Constanţa, din 7 iulie, toate concluziile vor fi înaintate atât Guvernului, cât şi Parlamentului. "Resursa umană trebuie să reprezinte prioritatea fiecărui guvern", a mai subliniat Cristina Chiriac.

La dezbaterea de la Braşov au participat reprezentanţi ai administraţiei centrale şi locale, ai mediului universitar şi managerii mai multor companii din diferite sectoare ale economiei. AGERPRES / (AS - autor: Diana Dumitru, editor: Marius Frăţilă, editor online: Adrian Dădârlat)