Deschiderea restaurantelor în interior şi a piscinelor acoperite la 1 iulie depinde de situaţia epidemiologică la nivel naţional, iar decizia aparţine Grupului de suport tehnic constituit la nivelul Ministerului Sănătăţii, susţine preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), Robert Chioveanu, într-un interviu acordat AGERPRES.

Acesta a prezentat situaţia cu care se confruntă România din cauza pestei porcine africane şi a transmis că în sectorul de creştere a porcului în gospodăriile populaţiei vor trebui respectate reguli minime de biosecuritate. El a mai spus că se lucrează la o lege a porcului care va reglementa toate aceste aspecte, fără a oferi un orizont de timp în care o asemenea lege ar putea intra în vigoare.

Robert Chioveanu a vorbit şi despre sprijinul acordat de către medicii veterinari în lupta cu Covid-19, menţionând că până în prezent în laboratoarele din subordinea Autorităţii au fost efectuate peste 12.000 de teste la nivel naţional.

Nu în ultimul rând, şeful ANSVSA a reamintit că produsele alimentare nu reprezintă un risc pentru sănătatea publică în ceea ce priveşte Covid-19, iar stocurile de produsele alimentare sunt "sigure şi suficiente în România".

AGERPRES: 1 iulie este o nouă dată anunţată pentru relaxarea restricţiilor impuse din cauza noului coronavirus. Vor fi deschise restaurantele în interior şi piscinele acoperite de la 1 iulie?
Robert Chioveanu: Astăzi putem spune că suntem în stare de alertă şi condiţiile impuse operatorilor economici din sectorul alimentar şi unităţilor de alimentaţie publică sunt cele publicate într-un ordin comun al Ministerului Sănătăţii, ANSVSA şi Ministerului Economiei. Ce se va întâmpla după 1 iulie? Nu putem spune cu precizie că la 1 iulie vor fi deschise restaurantele în interior, pentru că depinde de situaţia epidemiologică la nivel naţional. Pot să vă spun doar că am avut atât în perioada de urgenţă, cât şi în cea de alertă, patru tipuri de activităţi care au fost permise unităţilor de alimentaţie publică, respectiv cele de tip "drive-in", "room-service", livrare la domiciliu şi "take-away". Aceste activităţi au fost permise în cadrul unităţilor de alimentaţie publică care îşi desfăşurau activitatea în baza autorizării sanitar-veterinare şi toţi agenţii economici care au dorit să funcţioneze trebuiau să respecte aceste cerinţe, precum şi cele stabilite de Ministerul Sănătăţii (MS) şi Ministerul Economiei, pentru a asigura protecţia clienţilor, astfel încât să nu existe o posibilă infecţie cu SARS-Cov-2 în timpul desfăşurării activităţilor de preparare, livrare şi servire.

Din punctul nostru de vedere, cel al siguranţei alimentelor, ne interesează foarte mult dacă măsurile impuse, recomandările publicate pe site-ul Autorităţii şi ghidurile elaborate împreună cu cei din Organizaţia Patronală a Hotelurilor şi Restaurantelor din România (HORA) sunt respectate. Noi am lucrat la un ordin comun, care este deja publicat în Monitorul Oficial, în care am pus toate condiţiile ce trebuie respectate înainte de deschiderea activităţii şi cerinţele care trebuie respectate după reluarea activităţii. Când se vor deschide restaurantele? Că va fi data de 1 iulie, de 2 sau de 5 sau de 7 iulie, asta depinde de Grupul de suport tehnic constituit la nivelul Ministerului Sănătăţii dacă va permite redeschiderea restaurantelor în interior. Această activitate la nivelul teraselor în mare parte este acoperitoare. Este vară, toată lumea vrea să stea afară să servească ceva, bineînţeles cu respectarea regulilor de distanţare fizică. Revenind la subiect, astăzi nu putem spune că pe 1 iulie se vor deschide restaurantele în interior sau piscinele acoperite.

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Operatorii economici au respectat regulile impuse după deschiderea teraselor? Aţi efectuat controale în această perioadă?
Robert Chioveanu: Începând cu data de 18 mai, inspectorii sanitari-veterinari şi pentru siguranţa alimentelor au desfăşurat acţiuni de verificare în unităţi de alimentaţie publică în care se comercializează produse alimentare către consumatorul final. În prima fază ne-am axat pe o informare şi pe o prevenţie a tuturor operatorilor ca, înainte de a-şi deschide terasa sau unităţile de alimentaţie publică, aceştia să cunoască foarte bine care sunt cerinţele, normele pe care le impunem noi ca instituţii publice, atât din partea MS, cât şi ANSVSA, astfel încât acestea să poată funcţiona.

Astfel, vă pot spune că în perioada 18 mai - 16 iunie au fost verificate 3.886 de obiective la nivel naţional, respectiv restaurante, unităţi de tip fast-food, pizzerii, cafenele, unităţi de tip catering, supermarketuri, magazine alimentare, cantine, cofetării, patiserii, unităţi cu livrare la pachet şi bistrouri. În urma aceste controale au fost aplicate 176 de amenzi contravenţionale, în valoare totală de 711.206 de lei şi au fost emise 3 ordonanţe privind suspendarea temporară a activităţii şi o ordonanţă de interzicerea activităţii. Aici, este vorba de o terasă din Bucureşti. De asemenea, au fost reţinute oficial şi dirijate spre neutralizare 345 de kilograme de produse de origine animală, respectiv şuncă, materie primă de origine animală, caşcaval, peşte, carne tocată porc/vită şi produse din carne porc.

AGERPRES: Aţi găsit nereguli legate strict de nerespectarea normelor impuse de autorităţi în starea de alertă?
Robert Chioveanu: Binenţeles. Au fost nereguli în ceea ce priveşte întreţinerea igienico-sanitară necorespunzătoare a spaţiilor de prelucrare. Ei au obligaţia să efectueze dezinfecţii şi igienizări cu substanţe virulicide care să asigure atât dezinfectarea mâinilor clienţilor cât şi a echipamentelor care sunt în unitatea respectivă.

AGERPRES: Puteţi să ne spuneţi ce se întâmplă dacă într-o grădiniţă sau un after-school va apărea un caz de infectare cu virusul SarsCov2? Se va închide grădiniţa?
Robert Chioveanu: Din punctul nostru de vedere, la nivelul acestor unităţi, grădiniţe sau after-school, noi înregistrăm zona unde se prepară şi se serveşte mâncarea. Pentru aceste grădiniţe, care au o astfel de zonă, ele trebuie să se respecte normele sanitar-veterinare, începând cu regimul termic de păstrare şi depozitare a alimentelor până la separarea activităţilor pe fluxul de recepţie, preparare, depozitare, ambalare. De asemenea, trebuie să existe programe de autocontrol, de testare analize pentru produsele finite, preparate şi servite în unitatea respectivă, trebuie să existe igienizare, iar echipamentele şi ustensilele de lucru, aparatele şi utilajele frigorifice să fie într-o bună stare şi în condiţii corespunzătoare de igienă şi întreţinere. Acolo unde va fi depistat un caz, bineînţeles, se va întrerupe activitatea de servire şi prepararea mâncării, se va face ancheta epidemiologică, se va face o acţiune de igienizare şi după ce vor fi luate toate măsurile astfel încât activitatea să se poată desfăşura în siguranţă, împreună cu colegii de la MS şi Direcţia de Sănătate Publică se va lua o decizie.

AGERPRES: Ce se întâmplă într-un hotel într-o astfel de situaţie? Va fi blocată întreaga activitate?
Robert Chioveanu: Noi am elaborat nişte instrucţiuni care se regăsesc pe site-ul nostru, respectiv 10 lucruri pe care operatorii economici din domeniul alimentar trebuie să le respecte cu privire la siguranţa alimentelor şi Covid-19. În situaţia în care din punct de vedere al siguranţei alimentelor la nivelul unui hotel, la nivelul unei terase, o să fie depistat un caz de infectare cu virusul SARS-Cov-2 am luat decizia cu cei de la MS să existe fluxuri separate şi astfel închidem doar etajul respectiv, nu tot fluxul. După ce se va face ancheta epidemiologică vom impune măsurile de igienizare, de dezinfecţie, şi în 48 de ore sau 72 de ore din momentul în care s-au făcut toate aceste operaţiuni să se poate relua activitatea. Până atunci se va merge pe un alt circuit, se va merge redirecţionat, iar măsurile care se impun vor fi stricte.

AGERPRES: Aţi anunţat că medicii veterinari s-au implicat în lupta cu Covid-19, efectuând teste la nivelul laboratoarelor din subordinea ANSVSA, atât în Bucureşti cât şi în ţară. Câte teste au fost realizate până în prezent? Veţi continua să oferiţi acest sprijin şi în perioada următoare?
Robert Chioveanu: Încă de la începutul lunii martie ne-am oferit sprijinul şi medicii veterinari din cadrul laboratoarelor noastre au venit în sprijinul medicilor umani în lupta cu Covid-19. Datorită faptului că deţineam aparatură Real Time-PCR în laboratoarele din Bucureşti şi din ţară am reuşit să punem la dispoziţie spaţiile şi echipamentele pentru testarea Covid-19. Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală din Bucureşti (IDSA) a realizat, în perioada 27 martie 2020 şi până în prezent, un număr de 3.422 de teste, laboratorul din judeţul Bistriţa-Năsăud a realizat 1.774 de teste, la DSV Olt - 847 de teste, Tulcea - 4.662, iar la Teleorman - 1.303 teste. Astfel, avem un număr total 12.008 teste recepţionate şi analizate. La IDSA, de exemplu, se pot face testele într-un timp scurt, de maximum 24 de ore.

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Câţi medici veterinari, biologi, au fost implicaţi în această acţiune?
Robert Chioveanu: La IDSA au fost 27 de persoane - medici veterinari specialişti şi biologi - iar în celelalte laboratoare între 4 şi 8 persoane, care lucrau la biologie moleculară. Ei au fost instruiţi în cadrul Institutului Matei Balş, după care au desfăşurat activitatea la nivelul laboratorului. Activitatea va continua, bineînţeles, pentru că este o secţie separată de biologie moleculară în care aparatura PCR este folosită. Noi folosim aceste aparate şi pentru virusul pestei porcine africane. Este o linie separată, totul se face în condiţii de biosecuritate de nivel 2 sau 3.

AGERPRES: Veţi extinde şi în alte laboratoare din ţară această activitate de testare pentru Covid-19?
Robert Chioveanu: În perioada următoare vom achiziţiona prin diferite programe de finanţare şi alte echipamente de Real Time-PCR şi pentru laboratoarele sanitar-veterinare din alte judeţe.

AGERPRES: Poate apela oricine la aceste servicii privind testele pentru Covid-19 realizate în laboratoarele ANSVSA?
Robert Chioveanu: Nu poate apela oricine. Noi am încheiat protocoale cu spitalele prin Ministerul Sănătăţii, cu DSP sau spitalele municipale judeţene. De exemplu, la nivelul Capitalei avem un protocol cu Spitalul Universitar în care ei ne aduc probele şi noi doar le lucrăm.

AGERPRES: Legat tot de virusul SARS-Cov-2, aş vrea să vă mai întreb dacă în România au fost înregistrate cazuri de transmitere de la om la animal? Ştim că în alte ţări au fost semnalate îmbolnăviri la câini şi pisici, şi chiar la nurci...
Robert Chioveanu: Din câte ştiu eu nu. În momentul de faţă, în România nu putem vorbi de o asemenea transmitere.

AGERPRES: România şi multe alte ţări din Europa şi din lume se confruntă cu una dintre cele mai grave boli în rândul animalelor - pesta porcină africană (PPA). Care este situaţia actuală? Ce decizii au fost luate în privinţa creşterii porcului în România şi combaterii acestei boli?
Robert Chioveanu: ANSVSA nu a interzis niciodată creşterea porcului în gospodăria populaţiei, dar trebuie respectate anumite reguli de biosecuritate, mai ales în asemenea condiţii în care evoluează pesta porcină africană pe teritoriul României şi avem înregistrate 272 de focare. Toţi cei care sunt crescători de porcine au obligaţii în ceea ce priveşte respectarea unor reguli de biosecuritate. Din iulie 2017, de când s-a semnalat prezenţa virusului în România şi până în prezent, au fost diagnosticate aproximativ 3.000 de focare, au fost despăgubiţi 15.000 de proprietari şi s-au plătit peste 110 milioane de euro din cauza acestui virus. Trebuie să fim cu toţii responsabili. Trebuie să creştem porcul pe teritoriul României cu respectarea unor reguli minime de biosecuritate.

AGERPRES: Spuneaţi că se lucrează la o Lege a porcului care va reglementa creşterea acestor animale pe teritoriul României atât în gospodării cât şi în exploataţiile comerciale. Industria din acest sector cere de mult timp acest lucru.
Robert Chioveanu: Am elaborat un proiect de Ordin comun ANSVSA/MADR care este în dezbatere publică pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condiţiile de biosecuritate în exploataţiile de suine şi prin care abrogăm un Ordin mai vechi nr. 20/195/2018 care vizează tot condiţiile de biosecuritate. Într-adevăr, ne-am propus să elaborăm, pentru a veni cu o reglementare mult mai puternică, o Lege a porcului care să reprezinte exact modalitatea de creştere a porcinelor pe teritoriul ţării, cu prevederi concrete privind activităţile din domeniu, cu atribuţii şi competenţe ale autorităţilor şi instituţiilor publice implicate în domeniul creşterii porcinelor şi prevenirii răspândirii şi combaterii bolilor porcinelor. De asemenea, trebuie să avem un mod de organizare a creşterii suinelor pe teritoriul României, bineînţeles cu răspunderi şi sancţiuni pentru nerespectarea reglementărilor, cu obligaţii pentru deţinătorii de porcine, pentru administratorii crescătoriilor de vânat şi ai complexurilor de vânătoare de mistreţi.

AGERPRES: Concret, ce obligaţii va avea un o persoană care va creşte în curtea sa, să zicem 3 - 5 porci? Veţi limita această creştere a porcului în gospodării la un anumit număr?
Robert Chioveanu: În primul rând, acel gospodar trebuie să înţeleagă că, dacă va creşte porci doar pentru consumul propriu, pentru familia sa, trebuie să respecte nişte condiţii minime de biosecuritate, respectiv să igienizeze spaţiile, adăposturile unde sunt deţinuti porcii, că nu poate să intre în gospodărie cu încălţămintea şi îmbrăcămintea cu care merge pe stradă sau în pădure, să existe o zonă unde să se dezinfecteze la intrarea în gospodărie. De asemenea, el nu trebuie să hrănească animalele cu resturi alimentare sau alimente care provin din carnea de porc gătită în familie. Deci, repet, cei care vor creşte porci pentru consumul propriu trebuie să respecte nişte reguli minime de biosecuritate, iar în momentul în care doresc să sacrifice şi să consume acel porc doar în cadrul familiei nu intervin alte probleme. În cazul în care va creşte mai mulţi porci pentru a-i putea comercializa, în funcţie de numărul acestora, va intra într-un alt tip de exploataţie şi atunci va trebui să se autorizeze şi să îndeplinească condiţiile specifice de creşterea porcinelor.

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Ce înseamnă mai mulţi porci? S-a decis care este numărul maxim de porci pe care îl va putea creşte într-o gospodărie?
Robert Chioveanu: Noi, în momentul de faţă, în elaborarea acestui ordin am precizat tipurile de activitate desfăşurate de operatori. Am definit exploataţia de creşterea porcinelor de subzistenţă ca fiind acea gospodărie a populaţiei unde porcii sunt crescuţi exclusiv pentru consum, iar produsele obţinute de la aceştia nu intră în lanţul alimentar. De asemenea, avem exploataţia mică de creşterea porcinelor, care are un efectiv maxim de 65 de capete de porcine, pe urmă avem exploataţia comercială de tip A, respectiv acea exploataţie de animale deţinută de persoane fizice autorizate, Întreprinderi Individuale, Întreprinderi Familiale sau persoane juridice organizate în condiţiile legii, dar care sunt înregistrate în Sistemul Naţional de Identificare al Animalelor, sunt înregistrate sanitar-veterinar şi respectă toate regulile legislaţiei în vigoare. Creşterea porcinelor se mai poate face şi în exploataţia comercială de porcine.

În momentul de faţă există ordinul MADR nr. 538 din 2019, elaborat de fostul ministrul al Agriculturii, Petre Daea, în care a fost stabilit un număr de maxim de 5 porci care pot fi crescuţi în gospodăriile populaţiei. Din câte ştiu nu a fost abrogat, dar se doreşte ca prin acest ordin comun al ANSVSA/MADR să fie modificat şi cu un alt ordin al ANSVSA - ordinul 16 din 2010 - care prevede procedura de înregistrare/autorizare sanitar-veterinară a unităţilor şi centrelor de colectare, a exploataţiilor de origine animală, a mijloacelor de transport din domeniul sănătăţii şi bunăstării animalelor, se vor stabili tipurile de exploataţii de suine de pe teritoriul României.

AGERPRES: În acest context, când vom avea această Lege a porcului?Aveţi un orizont de timp, având în vedere că anul acesta a apărut această criză sanitară, dar vom avea şi alegeri?
Robert Chioveanu: Legea trebuie adoptată în Parlament. Trebuie să existe o voinţă politică şi trebuie să înţelegem cu toţii, indiferent că suntem gospodari, că avem ferme comerciale, că suntem din Ministerul Mediului, din Ministerul Agriculturii, că suntem din ANSVSA sau din Colegiul Medicilor Veterinari, că avem nevoie de această lege pentru a putea stăpâni evoluţia acestui virus. Pesta porcină africană ne-a adus mari prejudicii, atât din punct de vedere economic, pentru că au fost plătiţi foarte mulţi bani, iar consecinţele economice sunt foarte foarte grave. Noi, împreună cu MADR şi cu asociaţiile de profil, am elaborat acest ordin de biosecuritate. Este necesar să elaborăm şi această lege a creşterii porcinelor pe teritoriul României atât pentru a avea credibilitate în faţa instituţiilor europene, cât şi pentru a putea scăpa de pesta porcină africană. Cu toţii am concluzionat că este necesară această lege. Comisia Europeană ne-a făcut de-a lungul anilor tot felul de recomandări foarte clare, dar care, din păcate, nu au fost respectate. În momentul de faţă noi punem accent pe controlul circulaţiei porcilor, pe mişcarea porcinelor pe teritoriul României, iar acest control pentru combaterea bolii nu se poate face decât prin acte normative care trebuie să reglementeze activitatea foarte, foarte clar şi implicarea tuturor instituţiilor de la Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Mediului, responsabil cu situaţia cazurilor de mistreţi, până la Colegiul Medicilor Veterinari şi crescători.

AGERPRES: Mistreţul este un important factor de transmitere a bolii pe teritoriul României. A fost ridicată restricţia privind vânătoarea de mistreţi?
Robert Chioveanu: Ştiu că s-au dat cotele de vânătoare, chiar suplimentar, şi s-a început vânătoarea. Vă pot spune că în perioada stării de urgenţă numărul de focare la porcul domestic a scăzut, dar am avut în schimb un număr crescut de focare la porcul mistreţ. Astfel, au fost diagnosticate vreo 3.700 de cazuri la mistreţi până în prezent şi ştiţi foarte bine că acestea se sting abia peste doi ani de la apariţia lor. În continuare am rămas cu două judeţe care nu au cazuri deloc de pestă porcină africană la porcul domestic, respectiv Bistriţa-Năsăud şi Suceava, însă au cazuri la mistreţi. În rest, toată România este roşie.

AGERPRES: Care sunt atenţionările Comisiei Europene adresate României în privinţa PPA?
Robert Chioveanu: În urma misiunilor de audit, Comisia a concluzionat foarte clar că trebuie implementat un plan de control şi combatere a bolii, că trebuie să avem o legislaţie de biosecuritate foarte strictă pentru a reuşi să scăpăm de PPA, va trebui să avem un control al circulaţiei porcilor, mai ales între gospodăriile populaţiei, dar şi un recensământ şi un control pe tot ceea ce înseamnă mişcarea animalelor pe teritoriul României. Acesta va fi făcut de ANSVSA împreună cu MAI. Ştiţi foarte bine că noi am declanşat deja aceste controale, încă din luna decembrie, când am verificat în trafic mişcarea animalelor şi am prins tot felul de persoane care mergeau şi comercializau porci fără documente. Luau porcii dintr-o parte şi mergeau în alta pentru a-i vinde. Din păcate mai avem astfel de cazuri, fără să deţină documente, fără să respecte condiţii minime de biosecuritate, iar oamenii merg şi cumpără purcei din locuri necunoscute, fără ca aceştia să fie identificaţi, fără certificat sanitar-veterinar eliberat de un medic de liberă practică împuternicit.

AGERPRES: Ce riscă cei care au astfel de practici?
Robert Chioveanu: Legislaţia spune foarte clar, cei care sunt prinşi că deţin porci într-un mijloc de transport, fără un certificat sanitar-veterinar de sănătate eliberat de un medic veterinar, acel animal este eutanasiat, iar proprietarul primeşte o sancţiune pe persoană fizică. Amenda minimă este undeva la 2.000 de lei.

AGERPRES: Ce ne puteţi spune despre sprijinul financiar al Uniunii Europene pentru sectorul sanitar-veterinar, în lupta pentru combaterea bolilor la animale?
Robert Chioveanu: Avem alocate fonduri pentru laboratoarele sanitar-veterinare judeţene în vederea creşterii capacităţii operaţionale de prevenire şi combatere a bolilor. În urma finalizării etapei de selecţie efectuate de AFIR pentru cererile de finanţare aferente statelor membre, depuse în prima sesiune din anul 2019, au fost selectate spre finanţare un număr de 45 proiecte, în valoare totală de 4,2 milioane de euro. Având în vedere că nu au fost acoperite toate necesităţile privind dotarea cu linii de diagnosticare PPA, a fost lansată o a doua sesiune anul acesta şi a fost suplimentat bugetul, astfel încât, momentan, sub-măsura beneficiază de un buget de 1,7 milioane de euro.

De asemenea, avem programe cofinanţate derulate în anul 2018, iar Comisia Europeană a rambursat deja României suma de 27 milioane euro pentru acel an, iar pentru anul 2019 alte 25 de milioane de euro. Tot pentru anul 2019 s-a solicitat CE rambursarea unei sume de 15,8 milioane de euro în cadrul măsurilor de urgenţă PPA, fiind rambursate în avans 11,069 milioane euro, iar restul fondurilor se află în curs de aprobare. CE a derulat în luna decembrie 2019 şi ianuarie 2020 un audit pe modul de despăgubire.

Mai avem Programul pentru supravegherea, controlul şi eradicarea Encefalopatiilor Spongiforme Transmisibile, iar pentru anul 2019 s-a solicitat rambursarea a 1,346 milioane de euro, mai avem Programul pentru supravegherea Influenţei Aviare la păsări domestice şi sălbatice: aici rambursarea sumei este de 90.449 de euro, iar programul derulat este de 219.775,05 euro pentru măsurile de urgenţă. Şi în cazul Programului pentru eradicarea Rabiei s-a solicitat CE rambursarea a 4,951 milioane de euro pentru 2019, de asemenea suma fiind în curs de evaluare şi aprobare, în timp ce pentru controlul Salmonelozelor Zoonotice pentru puii de carne, efective de reproducţie, găini ouătoare şi curcani pentru abatorizare, la fel s-a solicitat CE rambursarea a 273.070 euro.

AGERPRES: Ce noutăţi aveţi despre protocolul încheiat cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC)? Când va intra în vigoare?
Robert Chioveanu: Eu l-am semnat în urmă cu două săptămâni şi l-am trimis către ANPC. Cred că va intra vigoare cât de curând. Este un protocol pentru asigurarea funcţionării adecvate a sistemului de control oficial în domeniul alimentelor şi nu este pentru o perioadă limitată. În ceea priveşte comerţul online cu alimente, aflat în continuă creştere, responsabilităţile ANSVSA ţin de verificarea înregistrării comercianţilor şi a respectării cerinţelor de siguranţa alimentelor, iar cele ale ANPC ţin de verificarea modului în care consumatorii sunt informaţi asupra produselor pe care le cumpără, înainte şi după efectuarea comenzilor.

AGERPRES: Cât de sigure sunt în prezent alimentele pe piaţa românească? Virusul SARS-Cov-2 poate fi transmis prin alimente?
Robert Chioveanu: Riscul de infecţie prin alimente în ciuda amplorii acestei pandemii nu s-a dovedit, iar ANSVSA a precizat acest lucru. Nu există nicio dovadă care să ateste că produsele alimentare reprezintă un risc pentru sănătatea publică în ceea ce priveşte Covid-19. De asemenea, EFSA a precizat foarte clar că nu există niciun risc pentru sănătatea publică în ceea ce priveşte Covid-19. Specialiştii europeni nu au găsit şi nu s-a putut demonstra că agentul cauzal SARS-Cov-2 - deşi poate persista până la 24 de ore pe carton sau până la câteva zile pe suprafeţe dure sau materiale plastice - nu s-a putut demonstra că transmiterea virusului se poate face prin alimente. Până în prezent nu există nicio dovadă care să ateste acest fapt la nivelul studiilor europene.

AGERPRES: Există vreun risc la ora actuală în ceea ce priveşte siguranţa alimentară a României? Avem stocuri suficiente de alimente?
Robert Chioveanu: Avem stocuri suficiente şi nu există probleme legate de siguranţa alimentară. Dezideratul ANSVSA este de a garanta cetăţenilor care doresc să consume produse alimentare că acestea provin din locuri sigure şi nu se expun niciunui pericol privind sănătatea inclusiv prin prisma siguranţei alimentelor. În toată această perioadă de urgenţă şi de alertă nu au fost închise unităţile de procesare carne, lapte, fabrici de producţie. Activitatea de producţie a fost în parametri tehnologici şi capacităţile nu au fost afectate din punct de vedere al măsurilor impuse, iar noi ne asigurăm în fiecare zi, urmărim foarte atent prin controalele oficiale, dacă sunt respectate toate prevederile legale. Produsele alimentare sunt sigure şi suficiente în România.AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Irina Giurgiu)