Operatorii care exploatează jocuri de noroc tradiţionale pe perioada stării de alertă, în care activitatea lor este suspendată, nu vor datora taxe aferente autorizaţiilor de exploatare a jocurilor de noroc prevăzute în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.77/2009, potrivit unui proiect de Ordonanţă publicat de Ministerul Finanţelor.

"Taxele aferente autorizaţiilor de exploatare a jocurilor de noroc prevăzute în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, cu completările şi modificările ulterioare, nu sunt datorate de către operatorii care exploatează jocuri de noroc tradiţionale pe perioada stării de alertă în care activitatea desfăşurată de aceştia este suspendată, conform prevederilor legale în vigoare. Pentru anul 2020, prin derogare de la prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.77/2009, taxele aferente autorizaţiilor de exploatare a jocurilor de noroc pentru care se prevăd termene de plată trimestriale, respectiv cele prevăzute pentru 25 iunie şi 25 septembrie, se modifică, iar operatorii care exploatează jocuri de noroc tradiţionale care se încadrează în categoriile respective, sunt obligaţi să declare şi să plătească obligaţiile aferente care le revin din taxele anuale pentru perioada de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi până la 31 decembrie 2020, lunar, până cel mai târziu pe data de 25 a lunii în curs pentru luna următoare. Taxele lunare datorate pentru anul 2020 se calculează prin raportare la obligaţia anuală fracţionată la nivel de lună. Pentru data de 25 decembrie 2020, operatorii care exploatează jocuri de noroc tradiţionale pentru care Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.77/2009 prevede termene de plată trimestriale şi care deţin autorizaţii de exploatare a jocurilor de noroc în vigoare, sunt obligaţi să declare şi să plătească integral obligaţiile trimestriale aferente primului trimestru al anului 2021", precizează proiectul de Ordonanţă de Urgenţă privind unele măsuri fiscale, modificarea unor acte normative şi prorogarea unor termene.

Potrivit iniţiatorilor, propunerea vizează asigurarea unui cadrul legal care să respecte principiile echităţii şi egalităţii de tratament în condiţii similare, în măsură a susţine şi asigura resursele financiare existente la nivelul mediului de afaceri, cu influenţă directă asupra veniturilor bugetului de stat, având în vedere că suspendarea administrativă a activităţii operatorilor a avut ca rezultat o diminuare semnificativă a lichidităţilor financiare ale acestora, cu consecinţe directe nu doar în conformarea voluntară la plată, dar chiar şi în asigurarea resurselor necesare funcţionării acestora.

"În acest context, apreciem că elementele mai sus prezentate constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată, existând riscul închiderii activităţilor de jocuri de noroc tradiţionale, măsurile propuse asigurând prevenirea acumulării de datorii la bugetul general consolidat, în special de către contribuabilii cu afaceri viabile care au fost afectate de criza SARS-CoV-2, şi evitarea deschiderii procedurilor de insolvenţă care, din perspectiva recuperării creanţelor bugetare, sunt ineficiente", subliniază aceştia în nota de fundamentare care însoţeşte proiectul de act normativ.

Astfel, în anul 2020, pentru autorizaţiile de exploatare a jocurilor de noroc tradiţionale în vigoare la data în care activitatea desfăşurată de aceştia a fost suspendată pe perioada stării de urgenţă/alertă şi pentru care nu a fost dispusă măsura suspendării, revocării sau anulării autorizaţiilor de exploatare, valoarea taxelor anuale aferente se recalculează prin diminuarea valorii acesteia cu valoarea corespunzătoare numărului de zile în care activitatea a fost suspendată ca rezultat al aplicării măsurilor privind evitarea răspândirii virusului SARS-CoV-2 şi pentru care legislaţia în vigoare a stabilit că nu se datorează taxe de exploatare a jocurilor de noroc.

La calculul actualizat al taxei datorate se vor avea în vedere 360 de zile/an. AGERPRES/(AS - autor: Andreea Marinescu, editor: Mariana Nica, editor online: Andreea Lăzăroiu)