Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş, a declarat la dezbaterea organizată de Preşedinţia croată a Consiliului Uniunii Europene pe tema "Politica de Coeziune după izbucnirea COVID-19: un element fundamental al redresării UE", că este nevoie de menţinerea unui echilibru între măsurile luate în vederea combaterii crizei sanitare şi obiectivele Politicii de Coeziune pe termen lung.

"Sper că vom avansa în următoarea perioadă împreună, toate Statele Membre, într-o logică ce pune în continuare Politica de Coeziune în centrul agendei Europene, necesitate care a fost dovedită din plin în actuala criză de sănătate", a punctat ministrul român, informează un comunicat de presă al ministerului de resort, transmis marţi AGERPRES.

Oficialul a amintit, totodată, de fondurile europene alocate de MFE din actuala alocare pentru a susţine investiţii în echipamente medicale şi de protecţie, pentru a asigura plata stimulentului de risc pentru cadrele medicale care au îngrijit bolnavii, dar şi pentru decontarea cheltuielilor cu şomajul tehnic şi pentru finanţarea intervenţiilor asistenţilor sociali în comunităţile vulnerabile.

La rândul său, comisarul european responsabil de Coeziune şi reforme, Elisa Ferreira, dar şi miniştrii responsabili de implementarea Politicii de Coeziune în cele 27 de state membre au analizat pachetul de măsuri pregătit de Uniunea Europeană (UE) pentru combaterea efectelor negative ale pandemiei cauzate de noul Coronavirus, inclusiv instrumentul REACT-EU care pune la dispoziţia ţărilor din UE finanţări în valoare de circa 55 miliarde euro.

Prin acest instrument, România are la dispoziţie, în perioada 2020-2022, încă 1,5 miliarde de euro în cadrul Politicii de Coeziune. De asemenea, oficialul Comisiei Europene a discutat despre noua Facilitate pentru Rezilienţă şi Recuperare, complementară Politicii de Coeziune 2021-2027, care va avea rolul de a sprijini reforme şi investiţii care cresc capacitatea de rezilienţă a economiilor naţionale, în contextul viitoarelor posibile crize.

În plus, a fost punctată importanţa evitării întârzierilor în modificarea actualelor programe operaţionale, precum şi în pregătirea viitoarei perioade de programare şi implementarea reformelor şi investiţiilor ce vor fi finanţate prin Facilitatea pentru Rezilienţă şi Recuperare (RRF).

Recent, Comisia Europeană a prezentat o propunere privind un plan major de redresare. Pentru a asigura că redresarea este sustenabilă, echilibrată, favorabilă incluziunii şi echitabilă pentru toate statele membre, Comisia Europeană propune crearea unui nou instrument de redresare, Next Generation EU, integrat într-un buget UE pe termen lung, modern şi revizuit.

Conform propunerii forului european, România va beneficia de o sumă de aproximativ 33 miliarde de euro fonduri de relansare prin intermediul următoarelor instrumente: Facilitatea pentru Rezilienţă şi Recuperare (circa 26 miliarde de euro sprijin financiar amplu pentru investiţii şi reforme în domeniile verzi şi digital, prin granturi si credite), REACT - EU (aproximativ 1,5 miliarde euro, granturi suplimentare pentru implementarea Politicii de Coziune în anii 2020-2022), Fonduri suplimentare pentru dezvoltare rurală (circa 1,3 miliarde euro granturi) şi Fonduri suplimentare prin intermediul Fondului pentru Tranziţie Justă (circa 4,4 miliarde euro granturi). AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Andreea Lăzăroiu)