Economia României a continuat să evolueze în 2019 pe un trend ascendent, produsul intern brut (PIB) urcând cu 4,1% faţă de creşterea de 4,4% înregistrată în anul 2018, consumul final al populaţiei, dar şi formarea brută de capital fix contribuind decisiv la avansul acestuia, potrivit unui raport al Consiliului Fiscal.

"Spre deosebire de anii anteriori, în care consumul a fost principalul motor al creşterii economice, în 2019 atât consumul final al populaţiei, cât şi formarea brută de capital fix au contribuit decisiv la avansul PIB (+3,8 pp fiecare), un impact pozitiv fiind exercitat şi de consumul guvernamental (+1,1 pp). Variaţia stocurilor (-2,9 pp, după ce în anul precedent fusese factorul cu cea mai mare contribuţie pozitivă după consum) şi exportul net (-1,7 pp, pe fondul unei dinamici mai accentuate a importurilor faţă de exporturi) au avut o influenţă nefavorabilă asupra creşterii economice. Din perspectiva ofertei, avansul PIB a fost susţinut de majoritatea ramurilor economiei naţionale, cele mai importante contribuţii aparţinând construcţiilor şi comerţului", se menţionează în raport.

Potrivit Consiliului Fiscal, anul 2019 a fost caracterizat de o evoluţie mai puţin volatilă a inflaţiei, ecartul dintre valoarea maximă şi valoarea minimă fiind redus considerabil faţă de anul anterior. La sfârşitul lunii decembrie 2019, rata inflaţiei a înregistrat valoarea de 4% (în creştere faţă de 3,3% la finele anului 2018), în timp ce avansul preţurilor la nivelul întregii economii, măsurat prin deflatorul PIB, s-a situat la un nivel de 6,9%.

"Deficitul de cont curent s-a majorat uşor de la 4,4% în 2018 la 4,6% în 2019, circa jumătate fiind finanţat de investiţiile străine directe. Trebuie menţionat că media deficitelor înregistrate în ultimii trei ani este de 3,9% din PIB, fiind situată în imediata proximitate a pragului de atenţie de 4% stabilit de Tabloul de bord european. Adâncirea deficitului de cont curent a fost determinată, în principal, de deficitele bugetare ridicate din ultimii ani, economia românească fiind caracterizată şi de un nivel înalt al deficitelor gemene, caz singular în regiune, care ridică provocări importante pentru politica fiscal-bugetară în condiţiile evoluţiilor nefavorabile pe plan internaţional, accentuate de magnitudinea şocului pandemiei COVID-19", se mai precizează în raport.

Totodată, dinamica creditului neguvernamental s-a menţinut pe o traiectorie moderat ascendentă, înregistrând un avans de 2,4% în termeni reali comparativ cu anul precedent, pe seama creşterii volumului creditelor acordate în lei. Piaţa muncii a continuat evoluţia din anii anteriori, numărul mediu de salariaţi majorându-se până la 5,2 milioane persoane (+1,7% faţă de anul 2018), astfel că rata şomajului BIM a coborât la 3,9%. Câştigul salarial mediu brut pe ansamblul economiei a fost de 4.923 lei, în creştere cu 13% faţă de anul 2018, dinamica acestuia fiind susţinută atât de evoluţia câştigurilor din sectorul public, cât şi de a celor din sectorul privat.

Pe de altă parte, bugetul general consolidat (BGC) pentru anul 2019 a fost fundamentat pe un scenariu de evoluţie macroeconomică care a estimat o creştere în termeni reali a PIB de 5,5%, cu o ţintă de deficit bugetar de 2,76% din PIB, respectiv un deficit în termeni ESA 2010 de 2,78% din PIB. Deficitul structural estimat în acel moment pentru anul 2019 era de 2,97% din PIB, abătându-se astfel substanţial de la obiectivul pe termen mediu, de 1% din PIB.

Potrivit Consiliului Fiscal, pe fondul evoluţiilor macroeconomice sub estimările iniţiale şi a nerealizării masive a veniturilor bugetare concomitent cu majorarea cheltuielilor bugetare, execuţia bugetară finală a consemnat un derapaj mare de la ţintele iniţiale privind deficitul bugetar, atât potrivit standardelor cash (4,56% din PIB), cât şi ESA 2010 (4,29% din PIB), ducând la declanşarea de către CE a procedurii de deficit excesiv (PDE) în 4 martie 2020.

De asemenea, deficitul structural s-a deteriorat semnificativ, la 4,3% din PIB, comparativ cu 2,92% în anul 2018, 3,05% din PIB în 2017, 1,9% din PIB în 2016 şi 0,4% din PIB în anul 2015. De menţionat şi valoarea foarte ridicată a deficitului primar structural, care a atins 5,2% în anul 2019 (cel mai ridicat nivel din UE), aflat în creştere constantă în ultimii 4 ani, de la numai 0,4% în anul 2015. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Irina Giurgiu)