Oprirea pe scară largă a activităţii în numeroase sectoare economice, în efortul de limitare a răspândirii pandemiei COVID-19, precum şi comprimarea accentuată a cererii de consum, concomitent cu scăderea celei externe, fac probabilă o contracţie severă a economiei româneşti în trimestrul II, potrivit minutei şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al BNR, publicată vineri.

"Oprirea pe scară largă a activităţii în numeroase sectoare economice începând cu a doua parte a lunii martie, în efortul de limitare a răspândirii pandemiei COVID-19, precum şi comprimarea accentuată a cererii de consum, concomitent cu scăderea celei externe, fac probabilă o contracţie severă a economiei româneşti în trimestrul II, implicând o schimbare bruscă a poziţiei ei ciclice, care, de la o valoare substanţial pozitivă este aşteptată să cadă consistent în teritoriul negativ", se spune în minuta BNR.

Potrivit BNR, amplitudinea contracţiei este însă dificil de anticipat, au subliniat în mod repetat membrii Consiliului de Administraţie, date fiind incertitudinile extrem de mari legate de evoluţia pandemiei şi a restricţiilor de mobilitate fizică, de natură să afecteze în mod imprevizibil activitatea diferitelor sectoare/ramuri ale economiei, dar şi să provoace modificări majore în comportamentele macroeconomice, mai cu seamă în cel de consum.

"În evaluări s-au făcut referiri la caracteristicile declinului suferit de economia românească în contextul crizei financiare globale, precum şi la închiderile bruşte de companii şi activităţi consemnate în actuala conjunctură - mai cu seamă în transporturi, turism, HoReCa, activităţi recreative, industrie şi comerţ -, dar şi la măsurile/programele de sprijinire a firmelor şi populaţiei aplicate pe plan intern, constrânse însă ca dimensiune de spaţiul fiscal existent", se mai spune în minuta BNR.

Impactul advers al crizei pandemice şi al măsurilor asociate a fost resimţit mai puternic la nivelul activităţii economice şi al pieţei muncii, au arătat membrii Consiliului. Astfel, potrivit datelor preliminare, creşterea economică a decelerat considerabil în trimestrul I 2020, chiar dacă în primele două luni din an a rămas deosebit de robustă; în termeni trimestriali, ea s-a menţinut totuşi în teritoriul pozitiv, evoluţie implicând doar o restrângere uşoară a excedentului semnificativ de cerere agregată.

Potrivit BNR, s-a remarcat că o contribuţie negativă consistentă la dinamica PIB a fost adusă probabil de exportul net, în condiţiile în care deficitul balanţei comerciale şi-a reaccelerat considerabil creşterea în trimestrul I, pe fondul unei declin mai pronunţat al exporturilor, în raport cu cel evidenţiat în cazul importurilor de bunuri şi servicii. Drept consecinţă, dinamica deficitului de cont curent s-a reamplificat, în pofida ameliorării evoluţiei balanţelor veniturilor primare şi secundare, context în care gradul de acoperire a acestuia cu investiţii străine directe şi transferuri de capital şi-a accentuat scăderea.

Membrii Consiliului au semnalat şi incertitudinile deosebit de mari asociate evoluţiilor de pe piaţa muncii, care au cunoscut o deteriorare subită la mijlocul lunii martie, amortizată însă de apelul extins al angajatorilor la şomajul tehnic, stimulat de autorităţi prin pârghii bugetare.

Numărul de contracte de muncă încetate a crescut totuşi recent, iar evoluţia s-ar putea accentua începând cu 1 iunie, au avertizat unii membri ai Consiliului, inclusiv în contextul restrângerii sprijinului pentru şomaj tehnic la domenii în care se vor menţine restricţii. "S-a conchis că cererea de forţă de muncă va continua probabil să scadă în ansamblul său, pe orizontul scurt de timp, dar în condiţiile unor evoluţii neuniforme, chiar opuse ca sens la nivel inter-sectorial, relevante fiind intenţiile de angajare anunţate în aprilie de companii din industria alimentară, comerţul cu bunuri de strictă necesitate, transportul de mărfuri şi segmentul IT&C", potrivit BNR.

În acelaşi timp, rata de schimb leu/euro şi-a atenuat fluctuaţiile, sub influenţa relativei ameliorări a sentimentului pieţei financiare internaţionale, dar şi pe fondul condiţiilor lichidităţii de pe piaţa monetară şi al diferenţialului ratei dobânzii. Producerea de schimbări la nivelul acestor parametri sau o înrăutăţire suplimentară a percepţiei asupra riscului asociat economiei şi pieţei financiare locale, antrenată de o potenţială deteriorare mai severă a poziţiei fiscale şi a perspectivei acesteia, ar fi însă de natură să reamplifice presiunile asupra ratei de schimb a leului, au atenţionat mai mulţi membri ai Consiliului, cu implicaţii adverse inclusiv asupra încrederii în moneda naţională, a indicatorilor de vulnerabilitate externă, şi în final asupra costurilor de finanţare şi ritmului redresării economiei ulterior fazei de contracţie.

"S-a sesizat că revenirea pe un palier uşor mai ridicat a ratei anuale a inflaţiei în semestrul II 2020 este atribuibilă în totalitate factorilor pe partea ofertei. Acţiunea lor va deveni probabil ceva mai inflaţionistă pe termen scurt decât se previzionase anterior, în condiţiile în care declinul cotaţiei petrolului se anticipează a fi mai mult decât contrabalansat ca impact de scumpirea legumelor/fructelor, dar şi a unor bunuri de consum de strictă necesitate şi a unor produse alimentare procesate, inclusiv pe fondul unor perturbaţii persistente în lanţurile interne şi internaţionale de producţie-distribuţie", se mai arată în documentul citat.

Potrivit opiniilor exprimate de unii membri ai Consiliului, influenţe de acelaşi sens ar putea veni şi din condiţiile meteorologice nefavorabile din primele luni ale anului - de natură a afecta performanţele agriculturii, implicit preţurile unor produse agro-alimentare -, precum şi din comportamentul de stabilire a preţurilor al unor agenţi economici. Totodată, evoluţiile de pe segmentul preţurilor administrate rămân incerte, în contextul liberalizării în perspectivă a pieţei gazelor naturale şi a celei a energiei electrice, dar şi al implicaţiilor potenţiale ale cotaţiilor de pe pieţele de referinţă, în timp ce acurateţea IPC ar putea fi marcată pe termen foarte scurt de dificultăţile de colectare a datelor statistice şi de compilare a acestui indice.

Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat este aşteptată să se menţină peste valoarea de 3% în cursul acestui an, chiar şi după o scădere evidentă în trimestrul II, dar să coboare în prima jumătate a anului viitor şi să fluctueze apoi foarte uşor în jurul valorii de 2,2%, faţă de nivelul de 3,4% indicat pentru finele orizontului prognozei de precedenta proiecţie. Incertitudinile privind dimensiunea şi profilul poziţiei ciclice a economiei, dar şi reacţia potenţială a preţurilor de consum faţă de acestea sunt însă neobişnuit de mari, au arătat membrii Consiliului.

Referitor la viitorul poziţiei ciclice, s-a observat că în contextul scenariului actual economia românească este aşteptată să sufere o contracţie semnificativă în anul curent, succedată de o redresare moderată în 2021, în condiţiile în care declinul economic sever din trimestrul II 2020 va fi recuperat probabil parţial în intervalul următor şi ceva mai gradual ulterior, pe fondul relaxării treptate a măsurilor restrictive asociate crizei pandemice. Perspectiva, relativ sincronizată cu cea anticipată pentru zona euro/UE, implică o turnură majoră în pattern-ul gap-ului PIB, care, după ce a ajuns la un maxim al actualului ciclu economic la finele lui 2019, este aşteptat să coboare consistent în teritoriul negativ în trimestrul II 2020, dar să se închidă apoi progresiv până în 2022.

Viteza redresării în perspectivă apropiată a economiei şi a componentelor majore ale cererii agregate este însă foarte dificil de anticipat, au convenit membrii Consiliului, depinzând de restricţiile de mobilitate şi de caracteristicile eliminării lor, implicit de evoluţia pandemiei, care s-ar putea chiar reacutiza pe orizontul scurt de timp. În corelaţie cu acestea, determinantă pentru refacerea consumului privat este dinamica venitului disponibil real, dependentă la rândul ei de condiţiile de pe piaţa muncii, dar şi de costul datoriei bancare a populaţiei şi de evoluţia inflaţiei. Esenţială este şi încrederea consumatorilor, care ar putea fi afectată pe termen scurt de temerile populaţiei legate de pandemie - în absenţa unui vaccin/tratament eficace -, dar şi de cele privind viitorul locurilor de muncă şi al veniturilor proprii, de natură să accentueze înclinaţia spre economisire şi să conserve schimbările survenite recent în structura consumului.

Potrivit BNR, a fost evidenţiată creşterea neobişnuit de amplă consemnată de deficitul bugetar în lunile recente, sub impactul crizei pandemice şi al măsurilor asociate, evoluţie îngrijorătoare inclusiv din perspectiva dificultăţilor şi costurilor de finanţare, dar şi a impactului potenţial asupra execuţiei bugetare din anii viitori, mai ales în contextul calendarului electoral şi al prevederilor noii legi a pensiilor.

Totodată, a fost reliefată însă şi cerinţa iniţierii unei consolidări fiscale în perspectivă apropiată, în condiţiile procedurii de deficit excesiv declanşată de Comisia Europeană, ce rămâne în vigoare chiar şi în contextul suspendării temporare a Pactului de Stabilitate şi Creştere. S-a argumentat din nou în favoarea unei corecţii bugetare bine calibrate, concentrată asupra cheltuielilor curente, care să minimizeze efectele adverse asupra redresării economiei şi a potenţialului ei de creştere pe termen mediu, şi care să prevină totodată o agravare a dezechilibrului intern şi a celui extern. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu,editor online: Ady Ivaşcu)