Cheltuielile cu investiţiile au ajuns în România, în luna mai, la 13,1 miliarde de lei, cea mai mare sumă din 10 ani, iar aceasta va fi crescută pentru a depăşi cheltuielile cu pensiile şi salariile, a declarat, sâmbătă, ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu, într-un briefing de presă.

"În luna mai 2020, am ajuns cu cheltuielile de investiţii în plină criză economică globală, într-un moment dificil pentru toate economiile din lume, am ajuns cu cheltuielile de investiţii la 13,1 miliarde de lei. De ce este importantă această cifră? Este cea mai mare cifră pe ultimii 10 ani de zile. Ca o comparaţie, în 2017, se cheltuiau 4,3 miliarde de lei şi economia duduia atunci, ştiţi foarte bine ce ni se spunea. Deci, am reuşit în acest moment, în care am plătit pensiile mărite, salariile mărite, cheltuielile de Covid, să cheltuim 13,1 miliarde de lei pentru investiţii, cea mai mare sumă acordată investiţilor în 10 ani de zile - şi acesta este secretul care a dus la o creştere economică în primul trimestru. Am alocat bani investiţiilor, aşa cum am spus la începutul anului, şi vom aloca bani investiţiilor pentru că doar prin investiţii poţi să creşti şi să plăteşti şi celelalte cheltuieli. În plus, cheltuielile cu investiţiile au ajuns în luna mai la nivelul cheltuielilor lunare cu pensii şi salarii. Dorim să mergem mai departe, să depăşim cheltuielile cu pensii şi salarii prin cheltuieli cu investiţii. Doar aşa putem să creştem în continuare", a spus Cîţu.

El a afirmat că există în spaţiul public o discuţie despre împrumuturi şi de fiecare dată va spune că atunci când există deficit acesta trebuie finanţat.

"Socialiştii ce făceau? Amânau facturi şi aşa reuşeau să mai reducă din presiunea deficitului. Nu plăteau facturi. Atunci când am venit la guvernare, în noiembrie anul trecut, era un stoc de 3 miliarde de lei doar la decontarea concediilor medicale. Vă spun că astăzi am plătit cele 3 miliarde de lei. Bineînţeles că au apărut alte concedii medicale, dar am reuşit să plătim acele 3 miliarde de lei. Nu mai spun de PNDL sau de rambursarea TVA. Erau facturi neplătite. Aşa se reducea deficitul. Noi nu facem acest lucru. Plătim facturile la timp. A doua metodă, care iarăşi era favorita socialiştilor, e de a creşte taxele. În primele momente când am venit la guvernare ştiţi foarte bine că am eliminat şi supraaccize şi TVA split, Ordonanţa 114. Toate aceste lucruri le-am eliminat în prima parte, pentru că noi credem că singurul mod în care poţi să reduci deficitul pe termen mediu şi lung sustenabil este printr-o creştere economică puternică şi venituri la buget şi, bineînţeles, o politică fiscală sustenabilă şi responsabilă", a susţinut acesta.

Potrivit ministrului, al treilea mod prin care pe termen scurt poţi să finanţezi un deficit îl reprezintă împrumuturile. Lunar, trebuie luate împrumuturi pentru a acoperi cheltuieli, iar multe dintre facturi vin din urmă.

"Am să vă spun ce am plătit şi apoi, la final, am să vă prezint o informaţie în premieră. În luna mai, cheltuielile de personal au fost de 8,9 miliarde de lei. Aceasta este cifra în acest an. 74,2 milioane de lei reprezintă stimulentul de risc şi s-a adăugat la această cifră. Dar vreau să faceţi o comparaţie să vedeţi cum au evoluat aceste cifre în ultimii ani. Deci, am ajuns să plătim 8,9 miliarde de lei cheltuieli de personal în 2020 în plină criză. În 2017 se plăteau 5,6 miliarde de lei cheltuieli de personal. Acestea sunt lucruri care au venit la noi, dar le plătim. În cea mai mare criză economică pe care o avem înregistrată, plătim aceste facturi. Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost de un miliard de lei. Alte cheltuieli importante - cheltuielile cu asistenţa socială. În luna mai, cheltuielile cu pensiile, în jur de 6,4 miliarde de lei, diferenţă faţă de 2017, când era 4,5 miliarde de lei. V-am spus, au crescut pensiile, am plătit pensiile crescute la timp, chiar şi mai devreme, chiar dacă suntem în cea mai mare criză economică. În acelaşi timp, s-au mai plătit pentru Covid, au apărut cheltuieli pentru Covid: 2,3 miliarde de lei indemnizaţii acordate pe perioada suspendării temporare a contractelor de muncă, deci aşa numitul şomaj tehnic, 454 milioane de lei pentru indemnizaţii acordate pentru alţi profesionişti, tot şomaj tehnic, dar pentru alte categorii, 59 de milioane de lei pentru decontarea cheltuielilor de carantină, 9 milioane de lei pentru indemnizaţii acordate părinţilor pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităţilor de învăţământ. Acestea au fost doar în luna mai", a explicat Florin Cîţu.

În plus, în luna mai, s-au plătit şi 637 milioane de lei concedii medicale.

"Deci, am reuşit să decontăm 637 milioane de lei într-o lună şi să faceţi o comparaţie: guvernarea socialistă deconta în jur de 90 de milioane, maxim 100 de milioane de lei pe lună. Aşa s-au strâns acele stocuri de 3 miliarde de lei. Au ţinut banii - banii companiilor, banii oamenilor - îi ţineau pentru a-şi face campanie electorală sau a-şi premia propriul electorat. Am ajuns să plătim 637 milioane de lei. Vom continua în acest ritm până aducem la zero facturile pentru concedii medicale", a dat asigurări şeful de la Finanţe. AGERPRES/(A - autor: George Bănciulea, editor: Oana Tilică, Imagine: Guvernul României, redactare video: Sergiu Olteanu, montaj: Andrei Cârlan, editor online: Simona Aruştei)

Citiţi şi:

Cîţu: Vom reveni la perspectiva ''stabil'' cât mai curând

Cîţu: Indicatorii de încredere din mai semnalează o revenire a economiei româneşti peste alte state din regiune