Situaţia economică viitoare va depinde, în principal, de evoluţiile în planul sănătăţii publice şi de succesiunea acestora, iar pachetul UE de redresare din criza COVID-19 va avea cu siguranţă o contribuţie importantă în susţinerea eforturilor noastre de relansare, consideră guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu.

"Situaţia economică viitoare va depinde, în principal, de evoluţiile în planul sănătăţii publice şi de succesiunea acestora. Pentru aceasta, vom continua să monitorizăm şi să actualizăm evaluările noastre cu privire la starea economiei şi a situaţiei privind sănătatea publică şi vom canaliza măsurile în direcţia furnizării lichidităţii necesare şi menţinerii stabilităţii financiare, precum şi asigurării unei tendinţe sustenabile de scădere a ratelor de dobândă. Deoarece colaborarea cu Guvernul este importantă, vom continua să conlucrăm pentru a asigura o revenire rapidă a economiei faţă de situaţia curentă. De asemenea, Pachetul UE de redresare din criza COVID-19 va avea cu siguranţă o contribuţie importantă în susţinerea eforturilor noastre de relansare", a declarat Mugur Isărescu, într-o Alocuţiune în cadrul celei de 43-a Reuniuni a Clubului Guvernatorilor din Zona Marii Negre, Balcani şi Asia Centrală.

El a menţionat că BNR este pregătită să-şi îndeplinească rolul care îi revine, reiterând recunoştinţa pentru cei care se află în prima linie a luptei împotriva pandemiei.

"Cu toate acestea, pe termen lung, singura opţiune viabilă o reprezintă revenirea la o conduită 'normală' de politică monetară, conştienţi fiind însă cu toţii că noua normalitate va fi oarecum diferită de cea din trecut. Pentru aceasta, intenţionăm să intervenim gradual, adaptându-ne în permanenţă la mediul aflat în continua schimbare, dar cu respectarea cadrului legal", a afirmat Mugur Isărescu.

Guvernatorul BNR a precizat că, anterior izbucnirii pandemiei COVID-19, economia României a înregistrat o evoluţie relativ bună, cu o creştere medie anuală de 4,1% în anul precedent, consemnându-se o uşoară decelerare în trimestrul III. La începutul anului curent, perspectivele privind evoluţia economiei româneşti pentru perioada următoare indicau continuarea acestui trend pozitiv.

"Într-adevăr, cele mai recente date statistice relevă o creştere economică de 2,7% pentru primele trei luni ale anului 2020 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, reprezentând cea mai mare creştere dintre ţările UE. Cu toate acestea, aş dori să subliniez că, pe parcursul ultimilor patru ani, această creştere economică a fost susţinută în special prin creşteri salariale şi majorarea puternică a consumului, în timp ce dezechilibrele fiscale şi externe s-au accentuat, iar rata anuală a inflaţiei s-a situat în jurul valorii de 4%, cel mai ridicat nivel comparativ cu ţările din UE. În acest context marcat de politici fiscale semnificativ prociclice, BNR a menţinut o politică monetară mai restrictivă, prin păstrarea la un nivel relativ ridicat atât a ratei dobânzii de politică monetară, respectiv la 2,5%, cât şi a ratelor rezervelor minime obligatorii ale instituţiilor de credit pentru pasivele în lei şi cele în valută (respectiv la 8%)", a spus Mugur Isărescu.

El a subliniat că impactul economic iniţial al pandemiei a fost unul puternic, accentuând şi mai mult dezechilibrele existente, pe fondul presiunilor în creştere asociate aprovizionării cu alimente, deprecierii monedei naţionale şi creşterii necesarului de lichiditate. Astfel, luând în calcul amplitudinea declinului economic din luna aprilie, estimările oficiale privind evoluţia PIB pentru trimestrul II indică o contracţie de 14% a activităţii economice faţă de trimestrul anterior.

"De asemenea, este important de menţionat că şomajul în creştere şi măsurile adoptate de autorităţi cu scopul limitării extinderii pandemiei (precum şomajul tehnic, repatrierea cetăţenilor români din străinătate şi asigurarea condiţiilor de izolare sau carantină) au contribuit la creşterea presiunilor asupra cheltuielilor bugetare", a afirmat Mugur Isărescu.

De asemenea, el a prezentat câteva dintre măsurile adoptate de BNR ca răspuns la criză.

"Începând cu data de 16 martie 2020, Preşedintele României a declarat starea de urgenţă, iniţial cu durată de o lună, aceasta fiind ulterior extinsă pentru încă o lună. Prioritare în acest context au fost protejarea sănătăţii publice şi asigurarea de bunuri şi servicii esenţiale. Drept consecinţă, obiectivul imediat al băncii noastre centrale a fost să păstreze stabilitatea şi lichiditatea sistemului bancar, pentru buna funcţionare a finanţelor publice şi a economiei reale. În acest sens, şi în deplină concordanţă cu mandatul şi independenţa statutară, BNR a adoptat cu celeritate un pachet de măsuri pentru susţinerea economiei româneşti. În acelaşi timp, dat fiind caracterul excepţional al stării pandemice, BNR a colaborat cu Guvernul României pentru a evita un eventual conflict între măsurile întreprinse şi cele fiscale", a declarat Mugur Isărescu.

Potrivit oficialului BNR, în mod special în cazul României, cursul de schimb joacă rol important de indicator public al stabilităţii şi situaţiei economice generale.

"Am menţinut regimul de flotare controlată, dar, având în vedere contextul actual, am decis furnizarea de lichiditate, în special pe bază bilaterală cu scopul de a preveni volatilitatea excesivă a cursului nominal (ceea ce este dificil de explicat publicului larg) şi de a preveni o depreciere majoră ne-necesară a monedei naţionale. De asemenea, spre deosebire de evoluţiile altor ţări din regiune, nu am întreprins reduceri drastice ale ratei dobânzii de politică monetară. Astfel, reducerea ratei dobânzii de politică monetară în cadrul şedinţei Consiliul de Administraţie al BNR din data de 20 martie a fost de la 2,5% pe an la 2% pe an, împreună cu îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la ą0,5 puncte procentuale de la ą1 punct procentual. În plus, săptămâna trecută, vineri, rata dobânzii de politică monetară a fost din nou redusă, până la nivelul de 1,75%. Aceste măsuri par să-şi fi atins scopul, rezultatele fiind rapide: începând cu prima parte a lunii aprilie, necesarul de finanţare bugetară a fost asigurat în mod corespunzător, consemnându-se totodată o reducere a ratei dobânzii interbancare la 3 luni, precum şi a costului finanţării cheltuielilor bugetare", a spus Mugur Isărescu.

El a menţionat că, pe parcursul ultimelor două luni, cursul de schimb s-a menţinut relativ stabil, în timp ce inflaţia anuală IPC se află în jurul valorii de 2,5%.

"Referitor la cumpărarea de titluri de stat în monedă naţională de pe piaţa secundară, măsură larg adoptată de către băncile centrale în actualul context, aş dori să subliniez că BNR a hotărât să demareze achiziţiile de pe piaţa secundară numai după ce a avut loc o modificare a poziţiei acesteia pe piaţă, mai precis după ce din poziţia de debitor net BNR a devenit creditor net în relaţia cu băncile comerciale. Din această perspectivă, în deplină concordanţă cu statutul BNR de împrumutător de ultimă instanţă, măsura a fost întreprinsă în scopul asigurării lichidităţii sistemului financiar la nivelul adecvat şi nu reprezintă o măsură de relaxare cantitativă", a explicat Mugur Isărescu.

Potrivit guvernatorului Băncii Centrale, alături de măsurile de politică monetară întreprinse, Consiliul de Administraţie al BNR a adoptat şi măsuri ce vin în sprijinul debitorilor, persoane fizice şi juridice, prin flexibilizarea cadrului de reglementare cu privire la anumite cerinţe ale instituţiilor de credit. De asemenea, au fost adoptate măsuri privind rezoluţia bancară ce prevăd amânarea termenelor de raportare a unor informaţii sau a termenului de colectare a contribuţiilor anuale la fondul de rezoluţie bancară pentru anul 2020. Nu în ultimul rând, BNR a adoptat măsuri la nivel operaţional pentru asigurarea continuităţii şi a unei bune funcţionări a sistemelor de plăţi şi de decontare în monedă naţională, precum şi asigurarea fluxurilor de numerar necesare băncilor pentru derularea tuturor operaţiunilor. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ada Vîlceanu)