Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a declarat vineri, la Oradea, că în următorii doi de tranziţie, până în 2023, se vor încuraja asocierea, procesarea, depozitarea, dar şi ferma de familie care va deveni principalul obiectiv în viitorul Program Naţional Strategic (PNS).

"O să facem punctaje avantajoase pentru cei care sunt în cooperative. Ştiu că sperie pe multă lume, dar cooperativele sunt singura soluţie reală pentru cei mici şi mulţi care ştiu să producă, dar nu pot să vândă. Că nu au putere de negociere nici cu marii retaileri, nici cu cei de la care îşi procură inputuri. Din fericire, sunt multe cooperative puternice în ţară, care pot să facă performanţă, pot să şi vândă toată producţia. Au contracte stabilite, au predictibilitate, Vom încuraja în aceşti doi ani de tranziţie, dar şi în noul Program Naţional Strategic, din 2023 încolo, asocierea, procesarea, depozitarea şi ferma de familie", a declarat, vineri, în conferinţă de presă, ministrul Adrian Oros.

Potrivit acestuia, România înregistrează, din anul 2016, un deficit comercial pe produsele agroalimentare exact în anii cu cele mai producţii, deoarece exportă materie primă - cereale şi animale vii, în sume foarte mari, dar la preţuri mici şi importă mâncare procesată (din legume şi carne).

"De fapt noi exportăm subvenţii. Atât în 2018, cât şi în 2019, am înregistrat un deficit de peste un miliard de euro, respectiv 1,2 miliarde euro în 2018 şi 1,4 miliarde în 2019. Noi pierdem anual doar pe zona de produse agroalimentare peste un miliard de euro în fiecare an. Aici trebuie să schimbăm paradigma. Tocmai pentru a încuraja pe cei care vin cu valoare adăugată", a spus ministrul.

În acest context, ministrul Agriculturii a precizat faptul că, în noul PNS, principalul obiectiv va fi susţinerea fermei de familie, respectiv transformarea fermelor de subzistenţă ca să devină competitive pe piaţă.

"Din păcate, în România avem cam 840.000 de ferme şi exploataţii, avem câteva sute probabil cele mai mari ferme din lume sau din Europa, de zeci de mii de hectare, câteva sute de ferme medii şi câteva sute de mii de ferme de subzistenţă. Noi trebuie să accelerăm procesul de transformare a fermelor de subzistenţă în ferme de familie, care să reziste pe piaţă. În toată Europa, osatura principală a agriculturii este bazată pe fermele de familie, nu pe cele de zeci de mii de hectare. Şi mai ales pe fermele mixte, care integrează producţia, depozitarea, prelucrarea, nu doar exportă materie primă, a subliniat Adrian Oros.

Ministrul a punctat şi câteva noutăţi legate de măsurile se vor lansa în iunie, iulie şi august. În primul rând, el a menţionat că s-au mutat 12 milioane de euro pentru abatoare de capacitate mică în zona montană.

"În România avem o capacitate de abatorizare cam de patru ori mai mare decât numărul de animale, dar modul în care au fost identificate locaţiile lor, din cauza legilor neinspirate privind zonele defavorizate, a făcut să avem judeţe fără niciun abator, în alte judeţe sunt câte trei, dar închise", a spus ministrul.

Pentru instalarea tinerilor fermieri, a apărut o modificare prin care jumătate din suma de 42 de milioane de euro se va aloca pentru tinerii din ţară, iar jumătate pentru tinerii din diaspora care se reîntorc în ţară. În plus, în acest an, a menţionat ministrul, li se va acorda în concesiune şi câte un teren de până în 50 de hectare, fiind identificate în total o suprafaţă de circa 50.000 de hectare la ADS, terenuri libere de sarcini.

"Deşi legea spunea că ar trebui să aibă prioritare tinerii fermieri, niciodată acest teren nu a fost dat tinerilor fermieri, ci a fost repartizat şmecherilor şi bătrânilor fermieri. Anul acesta vom da şi tinerilor fermieri şi apoi vom încerca să monitorizăm toţi beneficiarii şi să îi îndrumăm să acceseze şi alte scheme în următorii ani, încât să-i consolidăm să rămână acolo", a spus Adrian Oros. AGERPRES/(A-autor: Eugenia Paşca, editor: Karina Olteanu, editor online: Adrian Dădârlat)