Implementarea măsurilor de distanţare socială are ca rezultat localizarea celor mai ample efecte economice în prima jumătate a anului şi cu precădere în trimestrul II, potrivit Raportului asupra inflaţiei al Băncii Naţionale a României.

"Prognoza macroeconomică este marcată de un grad neobişnuit de ridicat de incertitudine, având în vedere puţinele date statistice disponibile, precum şi experienţele anterioare limitate privind evoluţia economiilor în crize pandemice cu forme de manifestare atât de intense. Aceasta face dificilă anticiparea duratei şi intensităţii crizei, cu implicaţii directe asupra perspectivelor privind momentul, gradualitatea şi robusteţea revenirii activităţii economice. În aceste condiţii, scenariul de bază al proiecţiei macroeconomice este fundamentat pe un set de ipoteze specifice, formulate în contextul pandemic actual. Astfel, s-a presupus relaxarea graduală a măsurilor de distanţare socială începând cu a doua parte a trimestrului II, atât în România, cât şi în celelalte ţări europene. Un al doilea set de ipoteze-cheie ale proiecţiei vizează profilul de transmitere a impactului crizei epidemice asupra activităţii economice. Pe termen scurt, implementarea măsurilor de distanţare socială are ca rezultat localizarea celor mai ample efecte economice în prima jumătate a anului şi cu precădere în trimestrul II. Ipoteza unei astfel de evoluţii a PIB real este
adoptată de majoritatea analiştilor economici", se spune în raport.

Conform documentului, contracţia economică majoră aşteptată pe parcursul trimestrului II va reflecta evoluţiile de la nivelul celei mai mari părţi a componentelor PIB.

"Chiar şi pe termen scurt, incertitudinea este de aşteptat să afecteze cel mai mult dinamica investiţiilor din economie (pe fondul influenţării deciziilor privind cheltuielile agenţilor economici, cele investiţionale fiind tradiţional cele mai sensibile la escaladarea incertitudinii) şi, într-o mai mică măsură, pe cea a consumului privat. Acesta din urmă este totuşi proiectat în diminuare în trimestrul II, în special în cazul serviciilor (cele mai afectate de măsurile de distanţare socială) şi al bunurilor durabile (în timp ce consumul de bunuri esenţiale este de aşteptat chiar să înregistreze o creştere), resimţind evoluţiile de pe piaţa muncii, cu efect de comprimare a venitului disponibil", se arată în raport.

BNR menţionează că pe termen scurt sunt prevăzute pierderea unui număr de locuri de muncă (atât de natură temporară, cât şi permanentă) şi decelerări importante ale dinamicilor salariale. În ceea ce priveşte comerţul internaţional, restricţiile generalizate în ceea ce priveşte relaţiile dintre state (de aşteptat să afecteze funcţionarea reţelelor transfrontaliere de producţie şi distribuţie) şi perspectivele privind reducerea amplă a cererii interne şi a celei externe sunt anticipate a exercita efecte de comprimare drastică a exporturilor şi importurilor de bunuri şi servicii (acestea din urmă reflectând inclusiv nivelurile minime actuale ale preţului petrolului şi, respectiv, volumul mare al consumului intermediar din import în industriile producătoare de bunuri pentru export, semnificativ afectate odată cu impunerea restricţiilor de distanţare socială).

"Evoluţia anticipată a economiei în prima jumătate a anului curent este proiectată a imprima o valoare negativă de amploare pe ansamblul întregului an. Situaţia actuală, fără precedent, face ca perspectivele de evoluţie a economiei să fie marcate de ample incertitudini. În aceste condiţii, pe fondul probabilei menţineri pe perioade mai lungi de timp a măsurilor voluntare de distanţare socială din partea populaţiei, precum şi a unui grad de precauţie mai sporit şi probabil persistent cu impact asupra deciziilor de consum şi investiţii atât ale gospodăriilor, cât şi ale companiilor, se anticipează înregistrarea unui ritm lent de revenire a activităţii economice la nivelurile observate anterior declanşării crizei pandemice. Gradul neobişnuit de ridicat de incertitudine aferent proiecţiei este alimentat în special de multitudinea posibilităţilor privind evoluţia situaţiei epidemice, ce influenţează măsurile administrative adoptate de autorităţi, la care se adaugă şi alţi factori precum conduita politicii fiscale şi a celei de venituri ori gradualitatea redresării economiei zonei euro şi a celei globale", se spune în Raport.

Conform BNR, în structură, pentru anul curent, dinamica medie anuală a PIB reflectă contribuţia negativă a cererii interne (deteriorarea majoră a aportului consumului gospodăriilor populaţiei şi contribuţia negativă de amploare a FBCF). Mai mult, exporturile nete sunt proiectate să exercite un nou aport negativ, pe fondul comprimării mai accentuate a exporturilor de bunuri şi servicii relativ la cea a importurilor, contribuind astfel la deschiderea deficitului contului curent. Redresarea graduală proiectată a se manifesta în 2021 este anticipată a fi imprimată de ambele componente ale cererii interne (consumul final şi FBCF), în timp ce exporturile nete sunt prognozate a avea o contribuţie neutră. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)