Investiţiile brute se vor reduce cu 2,6% în 2020, în condiţiile în care cheltuielile cu consumul privat vor înregistra o reducere cu 0,7%, consumul guvernamental va avea un impact pozitiv de 2,4%, iar exporturile şi importurile de bunuri şi servicii vor înregistra dinamici negative, potrivit Programului de convergenţă 2020 publicat de Ministerul Finanţelor Publice (MFP).

"În cadrul cererii interne, se estimează că investiţiile brute (formarea brută de capital fix) se vor reduce cu 2,6%, fiind aşteptat un comportament investiţional precaut din partea mediului privat. Într-o mai mică măsură vor fi afectate cheltuielile cu consumul privat (- 0,7%) care sunt susţinute de creşterea moderată a câştigului salarial net şi de înclinaţia spre consum a populaţiei. Consumul guvernamental va avea un impact pozitiv (2,4%), ca urmare a măsurilor adoptate de Guvern pentru controlul şi diminuarea efectelor negative ale pandemiei. Atât exportul, cât şi importul de bunuri şi servicii vor înregistra dinamici negative comparativ cu anul 2019 (-6,7%, respectiv -5,6%)", se arată în documentul citat.

În condiţiile perturbării relaţiilor comerciale pe pieţele externe, este de aşteptat ca deficitul de cont curent să se ajusteze de la 4,6% din PIB în anul 2019 şi 4,5% în scenariul de bază, la 4,1% din PIB în estimarea curentă.

"Reducerea deficitului de cont curent este determinată de estimarea contracţiei la nivelul deficitului balanţei comerciale (de la -18,6 miliarde euro prevăzut în prognoza de iarnă, la -16,8 miliarde euro). Pe de altă parte, la nivelul serviciilor se preconizează o reducere a excedentului cu 0,7 miliarde euro ca urmare a scăderilor aşteptate a se înregistra în domeniul transporturilor cât şi a serviciilor turistice", potrivit Programului de convergenţă.

În ceea ce priveşte inflaţia, pentru anul 2020 se estimează că aceasta se va reduce atât ca medie anuală, până la 3,1%, cât şi la sfârşitul anului până la valoarea de 3%. Reprezentanţii MFP susţin că principalul risc la adresa evoluţiei inflaţiei este dat de către impactul pandemiei de coronavirus la nivel naţional şi internaţional, respectiv o reducere de preţ pe fondul unei cereri mai reduse pentru unele produse nealimentare care nu sunt de strictă necesitate, dar şi pentru combustibili, compensată de apariţia unor condiţii meteorologice nefavorabile cu un efect ascendent asupra preţurilor produselor agroalimentare.

Potrivit MFP, populaţia ocupată va urma tendinţa PIB-ului, respectiv o scădere în anul 2020 cu 1,4%, ajungând la 8,56 milioane persoane (conform metodologiei BIM), iar în carul acesteia numărul de salariaţi va cunoaşte cea mai mare reducere (-1,6%).

"Considerând ipoteza metodologică a păstrării celor din şomajul tehnic în categoria salariaţilor, rata şomajului, conform BIM, va ajunge la 4,4% în medie în anul 2020. În cazul în care persoanele care sunt în şomaj tehnic sunt adăugate la numărul de şomeri rata şomajului ajunge la 6,3%", se arată în document.

Pe termen mediu, scenariul cu cea mai mare plauzibilitate este cel în care creşterea economică revine în zona potenţialului său estimat înainte de pandemia COVID-19, respectiv în intervalul 3-4%, susţin reprezentanţii MFP.

"Referitor la anul 2021 s-au identificat, la acest moment, două surse probabile de incertitudine, care se pot transforma în riscuri negative la adresa creşterii PIB: traiectoria trimestrială a reluării activităţilor economice şi probabilitatea asociată unui al doilea val pandemic în lunile octombrie - noiembrie 2020. Totuşi, aceste ipoteze nu sunt luate în calcul la elaborarea scenariului pe termen mediu. O reluare a activităţii economice cu întârziere în eventualitatea unei evoluţii în "L" a produsului intern brut sau reapariţia COVID-19 ar avea efecte negative asupra activităţii economice şi în anul 2021, caz în care revenirea creşterii economice robuste s-ar produce în partea a doua a anului viitor", se mai arată în Programul de convergenţă 2020.

Potrivit sursei citate, potenţialul de creştere al economiei româneşti este afectat pe termen scurt în principal prin intermediul factorului muncă, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul recesiunii precedente.

"Date fiind atât evoluţia negativă a populaţiei ocupate, cât şi a numărului mediu de ore lucrate pe persoană ocupată în contextul reducerii producţiei din majoritatea sectoarelor şi a distanţării sociale, contribuţia factorului muncă la creşterea potenţială se aşteaptă să fie negativă în anul 2020", se menţionează în document.

Stocul de capital îşi va diminua contribuţia pozitivă în condiţiile în care formarea brută de capital fix va înregistra în acest an o scădere cu 2,6%, iar pentru anul 2021 activitatea investiţională, inclusiv fluxurile de ISD, este încă marcată de incertitudini. Conform metodologiei comune europene de estimare a PIB potenţial şi output-gap, pentru România s-a observat, începând cu anul 2009, că la scăderi ale investiţiilor brute cu 1% le corespund diminuări ale contribuţiei stocului de capital la creşterea potenţială de 0,09 puncte procentuale. Ca şi în cazul capitalului, contribuţia productivităţii totale a factorilor se va menţine pozitivă.

"Trebuie menţionat faptul că exporturile româneşti şi industria prelucrătoare se găseau la începutul acestui an sub influenţa negativă a încetinirii fluxurilor comerciale globale precedente pandemiei de coronavirus. Mai mult, în condiţiile în care scăderea activităţii economice la nivel global se conturează a fi una cu un grad foarte ridicat de sincronizare la nivelul economiilor naţionale, redresarea economică din România depinde în mare măsură de înregistrarea unor evoluţii pozitive la nivel internaţional", se mai spune în documentul elaborat de MFP.AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ady Ivaşcu)