Aproape trei din patru societăţi care au depus cereri de obţinere credite în cadrul programului IMM Invest România au o situaţie financiară stabilă şi un risc de a intra în insolvenţă de la mediu spre scăzut, este concluzia unui studiu realizat de Termene.ro, platforma care oferă informaţii actualizate despre datele financiare şi juridice ale companiilor.

Riscul de intrare în insolvenţă al unei firme este unul dintre indicatorii relevanţi pe baza căruia o bancă decide dacă oferă sau nu un credit acesteia, iar cu cât acesta este mai scăzut cu atât firma este mai calificată pentru accesarea respectivului credit.

"Dacă ne raportăm la firmele care au aplicat pentru obţinerea creditelor şi au depus situaţiile financiare aferente anului 2019 - (situaţie în care se află aproximativ un sfert din totalul celor peste 57.000 de firme) - riscul de intrare în insolvenţă al acestora este de la mediu la foarte scăzut la trei din patru (aproximativ 75%) pe când dacă luăm în calcul cifrele anului 2018 - disponibile pentru aproape toţi solicitanţii (mai puţin cei înfiinţaţi ulterior) peste două din trei companii (aproximativ 68%) prezintă respectivul risc. Chiar dacă unele dintre datele oficiale nu au fost încă actualizate, termenul de depunere al situaţiilor financiare aferente anului 2019 fiind amânat pentru data de 31 iulie 2020, există metode prin care acestea pot fi aproximate cu un grad de acurateţe foarte ridicat. În cazul de faţă putem estima faptul că majoritatea solicitărilor de credite provin din partea companiilor care au capacitatea de a-l gestiona corect", relevă autorii studiului.

Potrivit studiului, din punctul de vedere al solicitanţilor de Certificate privind situaţiile de urgenţă (CSU), doar o treime dintre aplicanţii la programul IMM Invest au obţinut anterior şi aceste documente. Astfel, din totalul solicitanţilor de CSU (1 din 3) care au aplicat la IMM Invest, aproape două treimi au solicitat un CSU Tip 1, fiind companii care şi-au întrerupt total sau parţial activitatea, ca urmare a deciziilor emise de către autorităţile competente în perioada stării de urgenţă pe când puţin peste o treime au solicitat un CSU Tip 2, specific diminuării încasărilor în luna martie 2020 cu peste 25% raportat la media lunilor ianuarie şi februarie 2020 (cum se specifică pe site-ul oficial al MEEMA).

"Practic, doar unul din trei solicitanţi de credite sunt oficial afectaţi de COVID-19, restul fiind firme care adoptă un comportament preventiv. Consider un semn de maturitate din partea antreprenorilor de a gândi într-o manieră pro-activă şi de a beneficia de toate pârghiile oferite de stat pentru relansarea activităţii economice", spune Adrian Dragomir, co-fondator al Termene.ro.

Potrivit studiului, analizând doi indicatori relevanţi din perspectiva de faţă, companiile care au solicitat credite aplicând în cadrul IMM Invest sunt mai performante decât solicitanţii de CSU şi decât media naţională. "Un aplicant IMM Invest are o profitabilitate de aproape 7% (7 lei profit la 100 lei facturaţi) în timp ce media naţională este de 5% (5 lei profit la 100 lei facturaţi) pe când un solicitant de CSU are o profitabilitate de 5,72% (5,7 bani la 100 lei facturaţi). Şi în cazul vitezei de plată a datoriilor, un aplicant IMM Invest are o durată medie de plată de aproximativ 171 zile pe când media naţională depăşeşte 245 zile iar un solicitant CSU plăteşte aceleaşi datorii în aproximativ 197 zile", arată datele studiului.

Totodată, viteza de plată a datoriilor se calculează raportând datoriile pe termen scurt (scadenţa mai scurtă de 1 an) la valoarea cifrei de afaceri. "În lipsa datelor oficiale referitoare la clasificarea datoriilor pe termen scurt/termen lung, indicatorul a fost calculat raportând cifra de afaceri la datoriile totale. Valorile sunt astfel mai mari, dar scopul calculului a fost atins - evidenţiind clar caracterul mai pronunţat de bun platnic în cazul solicitanţilor IMM Invest faţă de media naţională. Cu riscul de a ne grăbi puţin, putem considera că programul IMM Invest este unul care a ţintit bine. Majoritatea aplicaţiilor sunt depuse de companii solide cu parametrii financiari buni care au toate şansele de a gestiona corect accesarea unui credit şi de a-l rambursa cu bine, fără să genereze efecte negative în economie", mai susţin autorii studiului.

Cercetarea relevă faptul că, aşa cum era de anticipat, cele mai multe aplicaţii la programul IMM Invest provin de la firme care activează în regiunea Bucureşti-Ilfov, aproximativ 13.000 de aplicaţii, iar pe poziţia următoare sunt cele din judeţul Cluj, cu peste 3.100 aplicaţii. Alte judeţe cu un număr ridicat de aplicaţii sunt Constanţa, Timiş sau Braşov, toate cu peste 2.000 de aplicaţii pe când la polul opus, în judeţele slab dezvoltate precum Ialomiţa, Giurgiu sau Caraş Severin numărul aplicaţiilor este de 400-500, iar în judeţele Giurgiu şi Covasna sub 400.

"Numărul de aplicaţii IMM Invest la nivelul fiecărui judeţ poate fi privit şi ca un barometru rudimentar al dezvoltării economice a acestora. Într-o zonă cu activitate economică intensivă numărul de aplicaţii este incomparabil mai mare decât în zonele sărace. Plecând de la acest barometru, pe cât de simplu pe atât de eficient s-ar putea dezvolta programe de susţinere a mediului economic local într-un mod mult mai ţintit decât până în prezent, urmărind reducerea discrepanţelor şi nu accentuarea lor", mai arată datele studiului.

Totodată, din punctul de vedere al IMM Invest, cele mai multe aplicaţii au fost depuse de companiile din domeniul comerţului, aproape 16.000, urmate de industria prelucrătoare cu aproximativ 7.000 şi construcţii cu puţin sub 6.500 aplicaţii. "Alte domenii cu număr relevant firme care au aplicat în cadrul IMM Invest sunt transportul şi depozitarea şi domeniul HORECA, în ambele cazuri peste 4.500 de astfel de aplicaţii. Deşi creditele pot fi solicitate atât pentru investiţii cât şi pentru plata salariilor, consider că majoritatea solicitărilor vor fi pentru cea de-a doua categorie - plata salariilor în perioada relansării economice. Acest lucru este din nou, un semnal îmbucurător, există mulţi antreprenori care se pregătesc de măsuri concrete pentru a-şi menţine angajaţii în ciuda situaţiei delicate în care ne regăsim", mai susţin autorii studiului.

Termene.ro este o companie înfiinţată în anul 2014 din dorinţa de a permite companiilor identificarea oportunităţilor de afaceri şi evaluarea corectă a riscurilor pentru afaceri mai prospere, oferind o platformă intuitivă şi foarte uşor de utilizat. Peste 50.000 de companii au acces zilnic la platforma completă care oferă informaţii actualizate în timp real despre datele financiare şi juridice ale firmelor din România. RedBill este instrumentul Termene.ro care poate sprijini firmele în evaluarea acestui risc şi de a acţiona în consecinţă. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ada Vîlceanu)