Uniunea Europeană (UE) poate revizui finanţările pentru cooperare macro-regională în ceea ce priveşte proiectele din zona Dunării, iar investiţiile economice pentru revenirea din criza COVID-19 trebuie privite ca oportunităţi majore pentru România, dar şi pentru ţările dunărene, estimează membrii Consiliului Consultativ al Strategiei UE pentru Regiunea Dunării (SUERD), sub mandatul secretariatului deţinut de USH Pro Business.

"Deşi Planul de Acţiune a fost rezultatul unor ani de eforturi şi acesta a fost în cele din urmă adoptat, în prezent, acţiunile propuse iniţial în document fac obiectul unor noi prioritizări pentru identificarea acelora care se vor putea bucura de finanţare imediată de la UE. Coordonatorul naţional SUERD, din cadrul MAE a amintit şi despre dezbaterile pe tema bugetului Uniunii Europene, şi unele revizuiri foarte probabile în structura acestuia urmare pandemiei. Din aceste motive, statelor membre SUERD li s-a solicitat să identifice cel mult trei acţiuni prioritare pentru fiecare axă prioritară, pornind de la cele 6-7 pe fiecare AP existente în Planul de Acţiune aprobat, de agreat de Comisia Europeană. Aceste acţiuni prioritare vor trebui ulterior transpuse adecvat în exerciţiul prezent de programare a fondurilor UE. Coordonatorul naţional a opinat că dezbaterile care au loc la nivelul Uniunii Europene pe marginea bugetului ne conduc către ipoteza că, pe viitor, vor putea fi alocate mai multe fonduri către domenii precum: protecţia mediului, dezvoltarea democraţiei, a statului de drept şi mai puţine fonduri către transporturi sau conectivitate", se arată în concluziile unei întâlniri informale, organizată recent de Consiliul Consultativ SUERD.

De asemenea, reprezentanţii Ministerului Muncii / Direcţia Politici şi Servicii Sociale au subliniat că prioritatea incluziunii sociale şi reducerii sărăciei în SUERD sunt esenţiale, cu atât mai mult cu cât societatea civilă din România a insistat ca acest aspect să fie prioritar.

Potrivit unui comunicat de presă al USH Pro Business, transmis luni AGERPRES, în cadrul dezbaterilor au fost dezbătute teme legate de dezvoltarea capacităţii administrative în România şi alte ţări dunărene, elemente care ar trebui să fie o prioritate în strategie.

"În condiţiile în care autorităţile locale, primarii ştiu foarte puţin sau deloc despre strategie, s-a propus înfiinţarea de birouri de informare SUERD la nivel local, în care oameni pregătiţi, ofiţeri dunăreni să poată aduce strategia mai aproape de comunităţile locale. A fost subliniată importanţa dezvoltării de proiecte pentru tineri, care să acceseze fonduri pentru comunităţile lor, împreună cu ţările membre din Strategia Dunării. De o mare importanţă rămâne tema turismului şi realizarea de proiecte integrate de dezvoltare a turismului, pe sănătate, dar şi rural, cultural, ecologic, religios. Alte aspecte importante subliniate au fost: dezvoltarea împreună cu Ministerul Tineretului a 350 de centre de tineret la nivel naţional, educative, cu reconversie profesională şi promovarea agriculturii ecologice cu accent pe produsele româneşti. O altă concluzie importantă a fost că Strategia Dunării are nevoie de abordări bine structurate astfel încât proiectele să aibă continuitate", susţin membrii Consiliului Consultativ SUERD.

În acelaşi context, s-a menţionat faptul că investiţiile economice pentru revenirea din criza COVID-19 trebuie privite ca oportunităţi majore pentru România şi pentru zona Dunării.

"Este nevoie de o relansare verde, Guvernul României a semnat împreună cu alte state, o scrisoare de susţinere a Pactului Ecologic European, iar investiţiile viitoare trebuie să fie aliniate cu obiectivele acestuia şi cu obiectivul de limitare a încălzirii globale din Pactul de la Paris, pentru a se evita probleme ale schimbărilor climatice. Proiectele trebuie să aducă reduceri de emisii, beneficii pentru sănătate şi refacerea ecosistemelor şi a mediului, precum: decarbonizarea transportului, îmbunătăţirea infrastructurii de transport care să permită transportul cu emisii zero, reabilitarea clădirilor de aşa natură încât să devină eficiente din punct de vedere energetic, dezvoltarea energiei din resurse regenerabile sustenabile, refacerea naturii pe scară largă", notează sursa citată.

În plus, a fost analizată Axa prioritară 8 care cuprinde aproape toate cele cinci acţiuni dedicate clusterelor, acestea fiind puternic implicate în crearea de măsuri de combatere a efectelor pandemiei, dar şi în diverse proiecte europene.

La jumătatea lunii aprilie, Comisia Europeană (CE) a salutat planul de acţiune revizuit al Strategiei UE pentru regiunea Dunării, care oferă un cadru de cooperare pentru cele 14 ţări participante (state membre şi nemembre UE), inclusiv noi acţiuni strategice pentru punerea în aplicare a politicilor Uniunii.

Planul de acţiune revizuit se bazează pe cel iniţial din 2010. După un an şi jumătate de activitate intensă, acesta a fost actualizat, cuprinzând acţiuni şi orientări simplificate pentru utilizarea instrumentelor de finanţare relevante în regiune, pentru a-l corela cu noile priorităţi ale Comisiei, cum ar fi Pactul ecologic european, dezvoltarea durabilă, digitalizarea, migraţia şi schimbările demografice.

În plus, planul prezintă noile măsuri adoptate în cadrul Strategiei pentru regiunea Dunării cu scopul de a sprijini întreprinderile mici şi mijlocii, inclusiv din sectorul turismului. Acest lucru este deosebit de relevant, având în vedere impactul crizei actuale a coronavirusului în aceste sectoare.

Strategia UE pentru regiunea Dunării (SUERD) este a doua strategie macro-regională a UE, adaptată la specificul regiunii dunărene, constituită după modelul de cooperare dezvoltat prin Strategia UE pentru Marea Baltică (adoptată în anul 2009).

SUERD reprezintă o iniţiativă politică a României şi Austriei, promovată printr-o scrisoare comună la nivel de Prim-ministru (iunie 2008) şi adresată preşedintelui Comisiei Europene. Consiliul European a aprobat Strategia UE pentru Regiunea Dunării la data de 24 iunie 2011. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)