România riscă să piardă peste 230.000 de turişti din Israel şi venituri de peste 1,2 miliarde de lei anual, dacă nu vine rapid cu măsuri pentru a ajuta turismul de incoming, susţin reprezentanţii Meshek Wings, unul dintre cei mai importanţi touroperatori din Israel.

Anul trecut, peste 234.000 de turişti au venit din Israel în România pentru a-şi petrece concediile şi pentru a face cumpărături, se menţionează într-un comunicat al touroperatorului, transmis vineri AGERPRES.

"Un turist israelian cheltuieşte în România, pentru pachetul turistic, în medie, 580 de euro de persoană, plus încă 100 de euro pe zi pentru mâncare, cumpărături etc. Durata medie a unui sejur în România pentru un turist israelian este de 5 nopţi. În concluzie, fiecare israelian cheltuieşte în total aproximativ 1.100 de euro, suma totală fiind de peste 1,2 miliarde de lei anual, turiştii din această ţară fiind pe locul 1 la cheltuieli în România", a declarat Meidan Butnaru, directorul comercial al Meshek Wings.

Potrivit sursei citate, touroperatorul Meshek Wings va anula, cel mai probabil, charterele turistice pentru litoralul românesc, după ce ani de zile a contribuit la creşterea acestei destinaţii.

"Încă nu este cert ce se va întâmpla cu programele de toamnă dedicate României şi tocmai de aceea un astfel de acord turistic este foarte necesar. Doar Meshek Wings urma să mai aducă, în România, 16.000 de turişti israelieni în sezonul rămas, care ar fi asigurat încasări totale de 21 de milioane de euro", spune sursa citată.

În opinia sa, România poate să-şi păstreze imaginea bună, de ţară sigură, aşa cum a avut-o şi până acum, semnând un acord bilateral care presupune crearea unui culoar turistic cu Israelul.

De altfel, Israel a semnat un astfel de acord cu Grecia, Cipru, Estonia, Polonia, Austria şi cu alte ţări. Toate discuţiile privind crearea de parteneriate şi redeschiderea turismului se referă la un interval cuprins între 1 iunie şi 1 iulie, când situaţia pandemiei s-ar putea redresa. Chiar dacă în acest an ar veni mai puţini turişti din Israel, în urma semnării unui astfel de acord, România va avea o imagine puternică de destinaţie turistică.

"Planurile se fac pentru viitor, dar se publică acum, pentru ca turiştii să recapete încrederea. Tot ce nu facem în acest an ne va afecta în 2021. Conform Comisiei Europene, România a fost declarată zonă verde. Acum este momentul ca România să se afirme pe harta internaţională a turismului. În cazul Israelului, acest acord ar avea beneficii de ambele părţi, atât pentru incoming, cât şi pentru outgoing. Pe de altă parte, anul trecut, Israelul a fost vizitat de peste 120.000 de români, care vor să ajungă la Mormântul Sfânt, precum şi la alte obiective. România se află pe locul 5 în topul ţărilor din Europa care vizitează Israelul", a subliniat Meidan Butnaru.

Miniştrii turismului sau ai economiei din ţări precum Grecia, Cipru şi Polonia au avut intervenţii în presa unor ţări de unde primesc turişti, inclusiv în Israel, subliniind că ţările lor sunt sigure şi aşteaptă turiştii. Aşa ar putea proceda şi în cazul Israelului ministrul român al Economiei, care ar fi, cu siguranţă, primit cu interes şi receptivitate de mass-media israeliană.

"Şi alte ţări se pregătesc să semneze acorduri bilaterale pentru coridoare turistice, precum Ţările Baltice între ele sau Austria, Germania şi Cehia, Croaţia cu Cehia etc. De asemenea, trebuie să mai menţionez că Israelul a tratat eficient situaţia pandemiei de coronavirus şi se numără printre ţările sigure, aşa cum a procedat şi România. Un astfel de acord ar fi o undă verde pentru turism şi va conta pe termen mediu şi lung", a concluzionat directorul comercial al Meshek Wings.

Uniunea Europeană este foarte preocupată de turism la modul general, pentru că această industrie generează direct 10% la PIB-ul comunitar, inclusiv pentru România. Guvernele trebuie să ţină cont că turiştii cheltuiesc mult şi în afara serviciilor de turism, iar industria turistică asigură existenţa multor alte industrii şi servicii, precum transporturile, parcurile de distracţie, magazinele şi mall-urile, taxele locale etc. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Oana Tilică, editor online: Irina Giurgiu)